Lacună legislativă. Cum NU sunt verificați candidații la alegerile locale?

La alegerile locale din 2012, 285.416 de persoane au candidat pentru funcții de primar, consilier local, consilier județean sau președinte al consiliului județean. Pentru aproape un sfert de milion de candidați singurul filtru pe care autoritățile, dar și publicul l-au avut la îndemână pentru a se asigura că îndeplinesc condițiile de candidatură a fost declarația pe proprie răspundere pentru acceptarea candidaturii. „Nu există nicio procedură în vigoare azi prin care să ne asigurăm că drepturile electorale ale celor care candidează nu sunt limitate”, spune Septimius Pârvu de la ExpertForum.

Pentru a participa la alegerile locale 2016 candidații și partidele trebuie să depună la BEJ din fiecare județ următoarele acte: propunerea de candidatură sau lista de candidați, copiile actelor de identitate, declaraţia de acceptare a candidaturii, declaraţia de avere, declaraţia de interese și declaraţia pe propria răspundere privind calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.

„E greu să afli câți oameni au drepturile electorale suspendate”

Singurul document prin care candidatul își asumă răspunderea că nu se află sub incidența legii 115/2015, privind eventuale interdicții în exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice la alegeri, este declarația de acceptare a candidaturii.

Conform Legii 115/2015 nu pot fi aleși:

– Cetățenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin.
(3) din Constituţia României, adică persoanele care nu pot face parte din
partide politice: judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului,
magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de
funcţionari publici stabilite prin lege organică.
– Persoanele cărora li s-a interzis, prin hotărâre judecătorească
definitivă, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau
în orice alte funcţii publice”, se arată în Legea 115/2011.

„În momentul acesta nu avem date, e greu să afli câți oameni au drepturile electorale suspendate. E o chestie lăsată în ceață pentru că nu se ocupă nimeni să le centralizeze”, a declarat Septimius Pârvu, expert electoral în cadrul ExpertForum, pentru mytex.ro.

„E o chestie de noroc ca cineva să atace la Biroul Electoral o candidatură”

Candidaturile celor dornici să ocupe o funcție publică ar putea fi contestate, cu probe, în instanță, în maxim 48 de ore de la depunerea acestora, dar cetățenii de rând nu au acces la singurele două mijloace – cazierul judiciar, gestionat de Poliția Română și bazele de date ale Agenției Naționale de Integritate – prin care pot afla dacă vreunui candidat i s-a retras dreptul de a fi ales.

„În momentul acesta, nu există un sistem foarte clar, legea zice doar că unde există o suspiciune, un partid, o alianță electorală, un cetățean poate să conteste în scris candidatura, dar trebuie să aibă niște informații. Închipuiți-vă că la nivel local, unde ai foarte mulți consilieri locali, lumea nu știe că ai o decizie cu privire la interzicerea drepturilor electorale. Probabil politicienii se mai știu între ei. Așa că, mai degrabă, e o chestie de noroc ca cineva să atace la Biroul Electoral o candidatură. Dacă vă și uitați numărul de contestări e foarte mic. În momentul în care te duci să contești trebuie să ai niște dovezi legate fie de interzicerea drepturilor electorale, fie de semnături. ”, a explicat Pârvu.

Conform datelor obținute de EFOR de la ANI și DNA, în ultimul mandat 111 primari au avut probleme cu DNA, iar 347 cu ANI, cei mai mulți provenind din mediul rural.

ANI a publicat pe pagina web a instituției o listă cu persoane aflate sub interdicție, însă fără date personale, un element esențial pentru identificarea cât mai precisă a candidatului.

„Ar fi o chestie, mai degrabă, de bună practică”

Situația prezentată de Expert Forum se poate rezolva foarte ușor, în cazul listelor Agenției Naționale de Integritate, dacă Birourile de Circumscripție ar trece fiecare viitor candidat printr-un „filtru” de verificare.

„Partea de condamnări în cazul ANI e ușor de rezolvat, pentru că ANI are această listă şi o poate trimite la Birourile Electorale, înainte de candidatură, să nu mai aștepte practic ca lumea să vină să conteste. Ar fi o chestie, mai degrabă, de bună practică”, a zis Septimius Pârvu.

Cu „abuzul în serviciu” e mai complicat

Nu la fel de ușor ar fi și în cazul condamnărilor de abuz în serviciu, care deseori se sancționează și cu interzicerea dreptului de a mai fi ales în funcții publice, informație ce apare doar în cazierul judiciar al fiecărei persoane în parte.

„Problema se referă la acele condamnări care apar doar în cazier și care nu au legătură cu dosarele ANI, precum abuz în serviciu sau altele. Acolo informația se află fie în cazier, care este gestionat de Poliția Română sau la Evidența Persoanelor. Practic, Registrul Electoral se „alimentează” de la Evidența Persoanelor, numai că legea nu specifică nimic legat de Registrul Electoral ca sursă de informație pentru drepturile interzise. Astfel, cea mai directă sursă ar fi cazierul persoanei respective. Din câte am înțeles sunt anumite Birouri de Circumscripție care au cerut cazierul, deși, nefiind specificat acest lucru în lege, unii pot considera această acțiune ca un abuz. Cel mai ușor ar fi ca informația din acest cazier să fie accesibilă Birourilor de Circumscripție”, a conchis expertul electoral.

„Candidații care își asumă o candidatură mincinoasă pot risca închisoarea”

Cifrele, furnizate recent pe site-ul ANI, arată că sunt 229 de aleși cu decizii judecătorești care impun interdicții. Cea mai mare parte fiind consilieri locali și primari de comună. De asemenea, aproape 76% dintre aleși au primit decizii pentru incompatibilitate, iar restul pentru conflicte de interese.

„Până acum nu s-a făcut nimic, nu știu din ce motiv. Nu știu exact ce se va întâmpla cu datele de la ANI, pentru că nu știu dacă BEC-ul le va transmite mai departe, având în vedere că au zis «că nu le intră în atribuții». Dacă va contesta cineva, bine, dacă nu, asta e. Candidații care își asumă o candidatură mincinoasă pot risca închisoarea. Dacă tu deja ai o condamnare și mai faci și fals în declarații, poți risca închisoare, e ceva riscant”, a mai zis Septimius Pârvu.

„Nu intră în competența BEC așa ceva”

„Asta cu obligațiile e foarte discutabilă pentru că legea are niște limite destul de înguste. ANI nu are obligația aceasta. Din câte înțeleg cei de la ANI au trimis deja o listă către BEC și către AEP. Acum, AEP nu poate să intervină în chestii de genul acesta. Ei pot să trimită lista mai departe dar nu au atribuții în zona acesta, ei sunt, mai degrabă, responsabili de logistică, nu pot lua deciziile pe care le ia Biroul Electoral Central. Pe de altă parte BEC ne-a dat ieri un răspuns și ni s-a zis că: «Că nu intră în competența BEC așa ceva»”, a mai precizat Pârvu, întrebat dacă aceste proceduri sunt obligatorii prin lege.

„Cred că acești oameni care sunt cercetați în dosare DNA nu ar trebui să se mai regăsească pe liste”

Referitor la intenția lui Cristian Popescu Piedone de a candida, ulterior contestată de avocatul Gheorghe Piperea, Septimius Pârvu a precizat „că un candidat care ar ține la imaginea lui nu și-ar asuma o astfel de candidatură”.

„La nivel personal mi se pare că, respectând principul prezumției de vinovăției, cred că un candidat care ar ține la imaginea lui nu și-ar asuma o astfel de candidatură. Cum vorbim și de alții, de Vanghelie, de Severin. Cred că acești oameni care sunt cercetați în dosare DNA nu ar trebui să se mai regăsească pe liste. Cât despre decizia instanței, cred că trebuie să așteptăm să o vedem pe toată”, arată Pârvu.

„Sistemul actual nu este unul eficient”

„Sistemul actual nu este unul eficient, iar lipsa accesului la bazele de date gestionate de alte instituții ale statului anulează practic eficacitatea măsurilor dispuse de instanțe, fapt inadmisibil într-un stat de drept. Având în vedere că termenul pentru depunerea candidaturilor este 26 aprilie, ora 24, iar cel pentru depunerea contestațiilor este 29 aprilie, aceste verificări trebuie întreprinse cât mai repede, pentru a permite desfășurarea alegerilor într-un mod echitabil și corect”, încheie Pârvu.