Bacalaureatul „oral” în timpul anului s-a mai dat în 2010 şi 2011!

Deşi în spaţiul public se repetă de ceva timp că asistăm la o premieră: Bacalaureatul care începe din februarie, cu probele aşa-zis orale, de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale, de fapt este al treilea an în care se întâmplă asta, după o pauză de şapte ani, suficientă pare-se, pentru ca mulţi să uite. Singura care nu are scuza asta este Oana Badea, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei (până în 2012, când a fost eliberată din funcţie de premierul de atunci, Victor Ponta), care îndeplinea această funcţie cel puţin în 2011, când a fost ultima dată Bacalaureatul susţinut „secvenţial”. Totuşi, Oana Badea este foarte vocală în a acuza faptul că nu este legal (are dreptate) să intre în examen elevi care încă nu au promovat liceul, cum cere explicit Legea Educaţiei, şi susţine că tinerii ar fi fost puşi să semneze cererile de înscriere, dând declaraţii false că ar fi absolvenţi, pentru că aşa este formularul pe care l-au semnat.
Potrivit ziare.com, încurcătura a fost produsă de fostul ministru al Educaţiei, Liviu Pop, cel care a semnat Ordinul de ministru potrivit căruia anul acesta probele privind evaluarea competenţelor se desfăşoară în luna februarie, cu mult înainte de încheierea cursurilor şi a anului şcolar.

Ecaterina Andronescu, Emil Boc, Daniel Funeriu

Dar la fel a procedat Ecaterina Andronescu, când a decis că în anul şcolar 2009/2010 Bacalaureatul se va desfăşura în două etape: probele de competenţe în ianuarie 2010, iar cele scrise în iunie-iulie 2010. Coaliţia la guvernare dintre PSD şi PD-L s-a rupt în lunile care au urmat, miniştrii din PSD au fost excluşi din Cabinet, iar premierul Emil Boc, devenit ministru interimar la Educaţie, a mutat „oralele” în februarie, iar cele scrise au rămas vara. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a păstrat examenul de bacalaureat din 2011 aproape identic, cu probele orale – evaluările competenţelor lingvistice şi digitale – organizate în timpul anului şcolar, iar cele scrise, după finalul anului şcolar. Din 2012, s-a revenit la organizarea în sesiuni de vară şi toamnă.

Oana Badea era secretar de stat la ultimul Bac dat în februarie

În aceste condiţii, este de neînţeles faptul că semnalul de alarmă a fost tras pe Facebook de Oana Badea, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, inclusiv în mandatul lui Daniel Funeriu. „În acest moment se încalcă prevederile unei legi organice, Legea Educaţiei Naţionale, cu privire la cei care pot să susţină examenul de Bacalaureat. Nu te poţi înscrie la examenul de Bacalaureat dacă nu ai promovat inclusiv clasa a XII-a sau a XIII-a de liceu. Mutând competenţele în februarie, se bat cap în cap aceste două opţiuni: opţiunea de a susţine în februarie probele de competenţe cu opţiunea de a susţine Bacalaureatul de către cei promovaţi. Probele de competenţe fac parte integrantă din examenul de Bacalaureat”, a declarat Oana Badea care a avertizat că se încalcă flagrant legea, iar unul dintre riscuri este ca ordinul de ministru să fie atacat în contencios administrativ.
Oana Badea a publicat şi un răspuns al Ministerului Educaţiei oferit vicepreşedintelui Comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor, Florica Cherecheş, care a făcut o interpelare pe această temă, la sfârşitul anului trecut. Fostul secretar de stat afirmă că răspunsul Ministerului Educaţiei este „incomplet, inexact şi inacceptabil”, pentru că nu poţi citi art. 78 trecând peste art. 77, cel care lămureşte cine poate susţine bacalaureatul: „Până în 2018, art. 78 invocat în răspuns a fost respectat integral pentru că: anul şcolar începe la 1 septembrie şi se termină la 31 august; înscrierea candidaţilor la prima sesiune a bacalaureatului în luna mai, ultima saptămînă de cursuri a clasei a XII-a, era după încheierea situaţiei şcolare a acestora; probele de competenţe desfăşurate la începutul lui iunie erau în cadrul semestrului al II-lea”, explică Oana Badea.

Elevii au semnat că sunt absolvenţi

În plus, Oana Badea afirmă că elevii au fost puşi să semneze că sunt deja absolvenţi, dat fiind faptul că aşa este cererea-tip. „Uitându-mă pe cererea de înscriere, îmi dau seama cât de catastrofală este situaţia. Practic, toţi cei înscrişi au declarat în fals că sunt absolvenţi. De aceea, tace Ministerul. Nu ştiu dacă nu e instigare la fals şi uz de fals aşa ceva. Nici măcar nu au adaptat cererea de înscriere la situaţia pe care au creat-o. Totuşi, liceenii nu au nici o vină”, a menţionat Oana Badea pentru ziare.com.
Probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale din cadrul examenului naţional de Bacalaureat (sesiunea iunie-iulie 2018) se vor desfăşura în perioada 12-22 februarie 2018, începând de astăzi cu proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română.

Sindicatele acuză nerespectarea Legii Educaţiei

Şi sindicatele din Învăţământ trag un semnal de alarmă şi spun că organizarea acestor probe în februarie nu respectă Legea Educaţiei – fapt care este incontestabil, dar întrebarea este de ce nu au reacţionat în 2010 şi 2011 (poate că am uitat şi noi). „Examenul de Bacalaureat evaluează competenţele, nivelul de cultură generală şi specializarea printre absolvenţii de liceu. În momentul de faţă, conform calendarului, participă, începând de mâine (astăzi – n.r.) toţi elevii din clasele a XII-a la evaluarea competenţelor lingvistice şi digitale. Din punctul nostru de vedere nu este legal, deoarece, aşa cum prevede metodologia, ar trebui să participe doar absolvenţii de liceu”, a declarat la EuropaFm vicepreşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Eugenia Sandu. Sindicaliştii mai spun că acest calendar va duce la situaţii bizare, care nu au soluţii în lege. „Elevii vor participa la evaluarea competenţelor, foarte mulţi vor lua aceste competenţe, dar unii pot ajunge în situaţii de corigenţe sau chiar de repetenţie până la sfârşitul anului şcolar. Nu ştim ce se va întâmpla cu aceşti elevi care iau aceste competenţe şi nu se vor prezenta la proba scrisă. Nu este prevăzut nicăieri ce anume se va întâmpla cu ei”, a mai spus liderul FSLI.
Dar cu cei din 2010 şi 2011 aflaţi în aceeaşi situaţie ce s-o fi întâmplat?

Ce prevede Legea Educaţiei

Cu excepţia celor doi ani menţionaţi, în ultimele decenii se încheiau mai întâi cursurile clasei a XII-a/XIII-a, şi abia apoi începea examenul de Bacalaureat, cu probele orale şi practice cândva, apoi, de competenţe, urmate de probele scrise. Legea Educaţiei prevede la art. 77: „(1) Absolvenţii învăţământului liceal primesc diplomă de absolvire şi foaia matricolă, parte a portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, în învăţământul postliceal, precum şi dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat. (2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susţine examenul naţional de bacalaureat”.
Mai mult, conform aceluiaşi articol, susţinerea probelor A, B, C, D privind evaluarea competenţelor este parte integrantă din examenul naţional de bacalaureat. Prin urmare, problema nu este când se susţin probele de competenţe, ci cine le poate susţine, iar legea răspunde clar: doar promovaţii.

Pierdere de vreme pentru pseudoexamene fără miză

În altă ordine de idei, cele trei (patru, pentru candidaţii care au studiat în limbile minorităţilor naţionale) probe aşa-zis „orale”, pompos declarate de oficialii Ministerului Educaţiei „de competenţe”, sunt o pierdere de vreme, pentru că vorbim de evaluări a căror miză este aproape nulă, rezultatul, exprimat în… certificate, necontând nici pentru media cu care se obţine diploma de bacalaureat (şi un loc la facultate), nici pentru angajare.  Şi totuşi, acestea se întindeau vara pe durata a trei săptămâni, acum durează zece zile, timp în care liceenii merg şi la cursuri.
Cum se justifică timpul pierdut cu testarea unor competenţe pe care tinerii au avut timp să le dovedească în cursul celor patru ani, cât au fost elevii aceloraşi profesori care îi examinează acum, numai reprezentanţii ministerului ar putea spune. Totuşi, ca aberaţia să fie completă, deşi nu influenţează cu nimic rezultatul, probele sunt obligatorii, candidaţii putând participa la examenele scrise, dar neputând obţine diploma de bacalaureat, dacă nu au bifat prezenţa la „orale”. Asta, deşi este suficient să intre, să salute, să ia un bilet (adică să nu refuze participarea) şi chiar dacă nu vor scoate un sunet să nu poată fi „picaţi”.