[ViDEO] BRAŞOV. De 9 Mai, Ziua Independenţei, rugăciuni pentru români şi România

Biserica Sf. Nicolae din Şcheii Braşovului a fost în această după-amiază locul în care a avut loc un ceremonial în memoria evenimentelor istorice de acum 140 de ani, când Mihail Kogălniceanu a dat citire proclamaţiei de independenţă a României.

Celebrarea, iniţiativă a pr. prof. dr. Vasile Oltean (video 5 şi 7), directorul Muzeului Prima Şcoală Românească din Şcheii Braşovului, trebuia să aibă loc în Piaţa Prundului (Unirii), dar a fost mutată din cauza vremii potrivnice. Părintele protopop al Braşovului, Gheorghe Dănuţ Benga, unul dintre parohii Bisericii Sf. Nicolae, pr. Vasile Filip Prodea, unul dintre parohii Bisericii Sf. Treime de Pe Tocile, pr. dr. Aurelian Reit, şi pr. Oltean au făcut parte din soborul care a oficiat un Te Deum. Ei au mulțumit și au cerut binecuvântarea lui Dumnezeu pentru români şi pentru România, dar pentru că momentul proclamării independenţei, 9 Mai 1877, a însemnat şi intrarea României în război împotriva Imperiului Otoman, preoţii s-au rugat şi pentru odihna veşnică a eroilor, căzuţi pe câmpurile de luptă, pentru libertatea, suveranitatea şi demnitatea neamului românesc. La ceremonial au luat parte şi reprezentanţi ai grupurilor de Juni create în memoria evenimentului istoric: Junii Dorobanți, Junii Curcani (mai puţin, Junii Roșiori), purtând numele celor trei grupări ale luptătorilor din Războiul pentru Independență.

Braşovenii din Şchei au acţionat ca şi cum ar fi fost războiul lor

De altfel, după cum a subliniat pr. Oltean în cuvântul său, extras din prezentarea „Independența: faptă și glorie – participări brașovene” (pe care o puteţi citi integral aici), susţinut în faţa elevilor şagunişti, a preşedintelui Consiliului Judeţean, Adrian Veştea, şi a câtorva consilieri judeţeni (ceilalţi lipsind din motive obiective), „Războiul pentru Independență nu avea să fie doar un război al românilor din statul declarat independent, ci și al românilor din ținuturile subjugate de Austro-Ungaria, Independența fiind preludiul eliberării și al unirii românilor de pretutindeni. Pentru românii din Braşov, adică din Şchei, a fost o zi de sărbătoare naţională 9 Mai 1877! Aportul braşovenilor a fost imens şi a presupus mult curaj. Mulţi tineri s-au înrolat voluntar în armata română, dar pe ascuns, sub nume fictive, pentru ca familiile lor să nu aibă de suferit. Dar unii au făcut şi pe faţă. Un exemplu semnificativ este cazul tânărului brașovean, Gheorghe Diamandi, fiul cunoscutului negustor, inițiatorul primului Comitet filantropic de sprijinire a răniților de pe front, Diamandi Manole, care, direct de pe băncile facultății de medicină de la Viena se înrolează voluntar pe frontul antiotoman încă în cursul anului 1876, participând însuflețit la campania din fața Plevnei, salvând răniți, fapte pentru care este decorat cu „Steaua României”. Fapta sa este urmată de alți doi medici brașoveni, care erau saşi, nu români! La Braşov se creează o agentură londoneză de informare asupra evenimentelor de pe frontul balcanic pentru Anglia. Manole Iamandi a creat un comitet filantropic, dar a fost interzis, dar s-au creat alte 32 de comitete prin care se strângeau bani şi produse şi se trimiteau pe front. Prima listă, constând din 78 de contribuabili cu valori între 5 florini și 2000 franci, poartă pe ea data de 9 mai 1877, deci tocmai prima zi a declarației, fiind o expresie a promptitudinii cu care brașovenii au îmbrățișat măreața cauză a Independenței României. Numele celor consemnați amintesc pe cei mai cunoscuți cărturari brașoveni, concentrați la acea dată în cadrul Bisericii Sf. Nicolae și „Casinei Române”, în diferite reuniuni sau profesori ai gimnaziului „Andrei Șaguna” din localitate. Întrucât comitete nu sunt consemnate în listele oficiale (probabil din precauție), ci doar cele din păstrate secret în arhiva Bisericii „Sf. Nicolae”, ne obligă să credem că ele au funcționat după data de 2 iunie 1877, când primarul Brașovului Johann Gott interzice activitatea Comitetelor filantropice”.

La rândul său, părintele protopop (video 6) le-a atras atenţia şaguniştilor că istoria se repetă şi că acum 140 de ani, când România şi-a declarat independenţa, nu a fost susţinută de statele europene, nu i-a fost recunoscută imediat şi că a fost o bătălie grea pentru a-şi consolida statutul.
Preşedintele CJ, Adrian Veştea (video 5), care după şedinţa de plen ce a avut loc astăzi şi-a îndemnat colegii din legislativ să participe la celebrare, a subliniat la rândul său: „9 Mai este în primul rând Ziua Independenţei de Stat a României. Astăzi este un moment foarte important pentru istoria naţiunii române. Cred că ar trebui să existe mai multă preocupare pentru această semnificaţie. Este un mare moment istoric şi trebuie şi noi, ca administraţie publică, să organizăm un eveniment aşa cum trebuie, pe măsura importanţei. Mulţumesc pentru invitaţie şi sper ca anul viitor, dacă dă Dumnezeu să avem vreme bună, să sărbătorim cum se cuvine. La mulţi ani!”.

Citiți și:

BRAŞOV. „La mulţi ani românilor! La mulţi ani tuturor europenilor!”