DIICOT Braşov a clasat Dosarul „Balena Albastră”, privind sinuciderea mai multor adolescenţi. Ce scrie în ordonanţa procurorilor

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Braşov au decis să claseze dosarul cunoscut drept „Balena Albastră”, în care erau efectuate cercetări privind sinuciderea unor tineri, pare-se pe fondul apariţiei în mediul online a unui joc macabru, cu această denumire (în engleză „Blue Whale”), care îi îndemna pe adolescenţi să se mutileze, iar în final să-şi curme viaţa.

În cauză se efectuau cercetări pentru „determinarea sau înlesnirea sinuciderii”, „instigare la lovire sau alte violenţe”, „şantaj”, „ameninţare” şi „trafic de droguri de risc” şi pentru patru infracţiuni de „ucidere din culpă”.

Ancheta a început după ce, pe 9 martie 2017, s-a dispus începerea urmăririi penale într-un caz de trafic de droguri de risc, reţinându-se că mai multe persoane neidentificate aveau preocupări pe linia traficului şi consumului ilicit de droguri de risc pe raza municipiilor Codlea şi Braşov, punând în vânzare astfel de substanţe, inclusiv în rândul unor elevi de la Liceul „Johannes Honterus” din Braşov.

„Din cercetările iniţiale efectuate în cauză a rezultat că unul dintre consumatorii de droguri a fost C.T.A., elev al Liceului «Johannes Honterus», decedat la data de 4 martie 2017, ca urmare a sinuciderii. Despre acesta existau indicii că a fost îndemnat să recurgă la sinucidere în cadrul unui joc pe internet, numit «Blue Whale» – «Balena Albastră»”, se menţionează în ordonanţa DIICOT Braşov.

Pe 13 martie 2017, Poliţia Bran a fost sesizată de conducerea Liceului „Sextil Puşcariu” din localitate cu privire la faptul că elevi ai instituţiei de învăţământ ar juca „Balena Albastră”, prin care erau provocaţi să se automutileze şi erau ameninţaţi cu urmări care mergeau până la pierderea vieţii, dacă nu îndeplineau provocările respectivului joc.
„Unul dintre jucători a fost identificat în persoana lui P.A., elev în clasa a X-a la respectivul liceu, care, după ce a îndeplinit o parte dintre «provocările» cerute de joc şi a dorit să se retragă, a fost ameninţat cu moartea, atât el, cât şi familia lui, pentru a continua jocul”, precizează procurorii DIICOT, în ordonanţă.

La o zi după sesizarea făcută la Poliţia Bran, s-a dispus extinderea urmăririi penale pentru „determinarea sau înlesnirea sinuciderii” şi „şantaj”.

Jocul cu 50 de provocări şi final mortal

Procurorii au aflat despre „Balena Albastră” că a apărut în Rusia, pe cea mai mare reţea de socializare – VKONTAKTE, răspândindu-se apoi şi în alte ţări, şi că avea 50 de nivele care presupuneau îndeplinirea unor sarcini pe care jucătorul le primea zilnic de la un „custode”. Înscrierea se realiza prin postarea pe reţelele de socializare a unor status-uri ce conţineau hastag-uri specifice, redactate iniţial în limba rusă, dar apoi (odată cu răspândirea jocului) traduse.
După postarea acestor hastag-uri, participantul aştepta să fie contactat de „mentor”, care să-i dea sarcinile. Dovada faptului că au fost efectuate sarcinile se făcea prin poze sau filmuleţe trimise „mentorului”. Ultima dintre sarcini era… sinuciderea.

„După înscrierea în joc, participantul era avertizat că nu se putea retrage şi că trebuia să îndeplinească toate cele 50 de sarcini. Dacă acesta dorea să renunţe, era ameninţat cu diverse lucruri de către «custode», cum ar fi fost faptul că acesta cunoaştea unde locuia şi că membrii familiei lui ar fi fost ucişi. «Custodele» se baza pe naivitatea participanţilor, dat fiind faptul că aceştia erau cu precădere adolescenţi, ce puteau fi uşor speriaţi sau manipulaţi”, au explicat procurorii.
Comportamentul suicidal ar fi fost promovat şi pe grupuri private, dar unele au fost închise fără a se putea preciza cu certitudine că aveau legătură cu jocul devenit fenomen.

„Dată fiind amploarea pe care fenomenul a luat-o, ca urmare a propagării avertismentelor prin intermediul mass-media, s-a decis preluarea de către DIICOT -ST Braşov a tuturor cauzelor care vizau implicarea persoanelor în jocul «Balena Albastră», fie în calitate de jucători, fie în calitate de administratori, pentru a se putea da o rezolvare unitară”, au explicat reprezentanţii DIICOT Braşov.

 Zece cazuri anchetate în cadrul acestui dosar

În cadrul dosarului penal, au fost reunite 10 cauze penale, precum şi lucrări speciale, în toate existând indicii privind infracţiuni săvârşite în legătură cu jocul respectiv.
Printre cazurile anchetate a fost cel al tânărului de 17 ani, din Codlea, care s-a spânzurat, aflându-se sub influenţa drogurilor (buletinul de analize toxicologice a atestat că băiatul consumase cannabis). Despre el, anchetatorii au aflat că se născuse cu handicap şi că încerca să-şi mascheze depresia atât faţă de prieteni, cât şi de familie. Nimic, însă, nu a confirmat că el ar fi fost împins la sinucidere de „Balena Albastră”, conform procurorilor.
Un alt caz inclus în dosar este al unui băiat de 14 ani, găsit spânzurat, pe 4 iunie 2017, la parterul unei case aflate în construcţie, în Săcele, judeţul Braşov. La reaudierea mamei lui şi a unei martore, a rezultat că minorul accesase de pe telefonul mobil jocul. Dar, în urma discuţiilor cu colegii băiatului, anchetatorii au stabilit că el dorea să urmeze cursuri militare, dar fusese respins, în urma evaluării psihologice, reieşind un profil psihologic disimulant.
Doi martori au declarat că băiatul le vorbise despre joc drept „o prostie”, respingând „în mod clar” ideea de a intra în el. De altfel, nu s-au găsit dovezi (precum tăieturi) că ar fi acceptat provocările jocului, înainte de sinucidere. Astfel, nici în acest caz nu s-a putut face legătura între moartea minorului şi „Balena Albastră”.
Anchetatorii braşoveni au cercetat şi decesul unei minore de 15 ani, survenit în condiţiile în care fata s-a precipitat de pe acoperişul unui bloc turn din municipiul Sibiu, pe 15 martie 2017. Şi în acest caz s-a vehiculat că minora juca „Balena Albastră”, dar anchetatorii au stabilit că fata a căzut accidental de pe bloc.

Legătura dintre sinucideri şi joc, nejustificată

„Din întreg materialul probator administrat în privinţa cauzelor soldate cu decesul celor patru minori, niciunul dintre acestea nu a avut vreo legătură cu «Balena Albastră». Este cu greu de cuantificat şi justificat suferinţa prin care au trecut rudele minorilor, care, dincolo de durerea inerentă a pierderilor suferite, au fost nevoite să facă faţă unor speculaţii nedrepte, ce păreau imposibil de înlăturat la momentele iniţiale”, au precizat, în concluzie, procurorii.

Jocul nu a creat panică doar în România. Astfel, pe 26 iunie 2017, a avut loc, la Eurojust – Haga, o întâlnire de coordonare între reprezentanţi din Belgia, Austria, Cehia, Franţa, Ungaria, Portugalia, Polonia, Luxemburg, Irlanda, Slovacia, Spania, Elveţia, Republica Moldova şi România, pe tema jocului, întrucât toate statele respective se confruntau cu „provocările” jocului. Cele mai grave situaţii au fost semnalate în Republica Moldova, dar nu s-a putut face legătura directă cu Rusia şi nu s-au putut identifica persoanele care să fi constituit sursa malefică a jocului.