„Trăiesc mai rău decât un pușcăriaș!”

Strigă disperat George Olteanu, un tânăr brașovean cu handicap grav, imobilizat la pat și cu suferință respiratorie care îi amenință zilnic viața. Chiar dacă are scaun cu rotile, nu poate ieși din casă, fiindcă locuiește la etajul al III-lea, în apartamentul tatălui său, un individ abuziv și cinic.

La cinci luni, lui G. i s-a pus diagnosticul sindrom amiotrofic neurogen spinal degenerativ – o formă a distrofiei musculare. Copilăria și-a petrecut-o mai mult prin spitale și a reușit să se recupereze parțial. A mers pe picioare destul de greu până la vârsta de 11 ani, când boala a evoluat și l-a țintuit într-un scaun cu rotile. Din anul 2004 lucrurile s-au complicat, a efectuat noi analize și s-a constatat că suferă de bronșectazie: mușchii plămânilor s-au distrofiat la baza de jos și în loc să primească aer, zona respectivă se umple cu o secreție care, de la câteva grame, a ajuns, în timp, la cinci pahare. Dacă această substanță nu ar fi eliminată din organism, George s-ar asfixia. Artificial este foarte greu de scos așa că face o terapie rudimentară la care îl ajută mama sa: el stă întins în pat cu fața în sus, bagă și scoate aerul ca într-un seeker, iar mama sa apasă pe partea abdomenului drept. „Manevra” durează între șase și 12 ore, uneori chiar două zile.  Tânărul are o indemnizație de handicap de 293 de lei, iar mama lui primește ca asistent personal puțin peste 700 de lei net.  Tratamentul său lunar costă cam 600 până la 1.000 de lei, iar în cazul în care situația scapă de sub control poate ajunge și la 2.500 de lei, multe medicamente nefiind compensate. 

Pentru a se vindeca, George ar trebui să urmeze tratamente extrem de costisitoare – 80.000 de dolari pe an – și, cum nu își permite, pentru a-l ajuta, cazul lui a fost prezentat, de mai multe ori, și de cotidianul „Transilvania Expres”. În ultimul timp, s-a avansat ideea că ar fi cazul să facă un transplant de plămâni care nu se efectuează în România și care ar costa cu tot tratamentul 120.000 de euro.

„Se lipesc de mine pereții”

Bolile cumplite de care suferă nu i-au răpit doar cei mai frumoși ani, ci l-au făcut prizonierul camerei în care locuiește. Tânărul nu poate să iasă nici măcar în cărucior, decât extrem de rar, fiindcă stă la etajul al III-lea, iar mama sa nu îl poate căra. Bolnav de multă vreme, nu mai are prieteni care să-l ajute, stă toată ziua singur cu mama sa, la televizor și la calculator. „M-am săturat să stau închis în casă, să privesc cerul prin fereastră, parcă mă strâng pereții. Mi-e dor de o gură de aer curat, mi-e dor să mă plouă, să mă ningă, să mă încălzească o rază de soare. Am nevoie să merg la medic stringent, îmi doresc să merg la biserică, să iau parte la viața socială a comunității din care fac parte, îmi doresc să mă integrez în societate, îmi doresc să-mi întemeiez o familie. Cât este ziua de mare, stau numai în casă, simt că se lipesc de mine pereții, mai cad psihic de la atâta închisoare și plâng. Trăiesc mai rău decât un pușcăriaș, măcar ăla se poate plimba și știe că va scăpa într-o zi!”, strigă disperat tânărul. 

Abuzat psihic de tată

L-a rugat pe tatăl său, pe numele căruia este apartamentul, să facă un schimb de locuință ca să fie la parter, dar nu a găsit înțelegere la el. Ba mai mult, propriul tată, când nu-l ignoră, își arată ura cinică și îl abuzează verbal: „Am un tată ca un tiran și o mamă ca un înger. Când l-am rugat pe tatăl meu să facă schimb la parter, a dat cu pumnii într-un dulap și într-un televizor de era să le fărâme, apoi a plecat și a băut până a primit amendă. Nu se mai implică deloc în ajutorarea mea, îi sunt nesuferit. Eu cu mama trăim în dormitor, el în sufragerie, suntem ca și vecinii. L-am rugat să caute pe cineva să mă coboare și mi-a spus: «Să te coboare să te ducă la gunoi». L-am rugat să mă ajute cu bani de medicamente și mi-a spus: «De medicamente nu am să-ți dau, dar de sicriu îți dau dacă vrei». Nu este agresiv cu mine, dar mă intimidează, vorbește murdar și tăios. Îmi spune că, dacă vreau, mă ajută să scap de chin, îmi aduce cuțitul să mi-l bag în mine sau mi-l bagă el. Nu văd cu ce am greșit, de sunt prizonierul bolii și indiferenței celui ce mi-a dat viață și urii lui. Am nevoie de libertate, să mai pot uita de traume, de boală și altele, dar cum?”.

A făcut campanii pentru alții 

El a făcut toate demersurile posibile, la orice persoană, instituție sau ONG, din Brașov, din țară și din străinătate, pentru a fi ajutat să trăiască și să nu mai fie prizonier între patru pereți. Are dosar pentru locuință socială de la Primărie, dar nu a intrat nici anul trecut pe lista scurtă (cele 44 de locuințe). A făcut zeci de demersuri în ideea de a face rost de materiale și teren pentru o căscioară, care să fie „pe pământ”, să poată ieși, dar nimic. A ajuns să le scrie și bisericilor românești de la Muntele Athos și din diaspora,  le-a scris vedetelor și producătorilor TV de emisiuni cu profil sau componentă caritabilă, Președinției, Guvernului, Parlamentului, iar lista celor cărora le-a solicitat ajutorul se întinde pe pagini întregi. El însuși a organizat atât pentru sine, cât și pentru alții aflați în nevoie evenimente sportive și artistice prin care să colecteze fonduri. Din păcate, ultimele două concerte pe care le-a pregătit au fost un eșec total. Artiștii, vedetele actuale, au onorat invitația și au venit să cânte la Brașov, dar publicul nu și-a făcut apariția, astfel că scopul a fost ratat. Tânărul își pusese ultimele speranțe în ajutorul lui George Becali, finanțatorul echipei Steaua, întrucât îl știe un om credincios și generos, dar nu a mai reușit să ia legătura cu el cât era în libertate.

„Să fac un gest extrem ca să mă bage cineva în seamă?”

„Nici eu nu mai pot să-i ajut pe alții, deși tare mult aș vrea. Sunt disperat, am scris peste tot, am apelat la tot ce se poate. Nu știu, trebuie să fac un gest extrem ca să mă bage cineva în seamă?”

Cei care pot contribui, cu orice sumă, la salvarea vieții lui George și la redarea libertății lui pot vira banii în contul deschis la Sucursala Județeană Brașov a Băncii Comerciale Române: Cod IBAN: RO19RNCB0053048480440006 (lei), Cod IBAN: RO30RNCB0053048480440002 (euro). Titularul contului este Olteanu George Gabriel, telefon: 0764.407.928, e-mail: olteanu.george2008@gmail.com. Mai multe puteți citi pe blogul său, acolo unde are postate și documentele medicale: http://olteanugeorge1981.blogspot.ro