Cultură

BRAȘOV. Junii Dorobanți vă invită la Jocul strămoșesc

  • junidorobantiCruceadreptatii27_219600.JPG
  • junidorobantiCruceadreptatii28_219601.JPG
  • junidorobantiCruceadreptatii30_219603.JPG
 

Societatea Junilor Dorobanţi, împreună cu Uniunea Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi, organizează astăzi, în prima duminică de după Sf. Marie Mare, tradiţionalul Joc strămoşesc de la Crucea Dreptăţii. Evenimentul începe la ora 10.00, cu Hora Junilor în Piaţa Unirii, în fața Bisericii Sf. Nicolae. De altfel, orice sărbătoare a celor șapte grupuri de Juni porneşte şi se termină necondiţionat cu această horă, care este întotdeauna deschisă (neîncheiată) şi se joacă doar înspre stânga, simbolizând libertatea oricui de a lua parte la ea. În fruntea ei se află serjiile/şerjele – în ordine vătaful, armaşul mare şi armaşul mic, apoi restul Junilor. După acest episod, ceata se încolonează în perechi şi porneşte în sus spre Crucea Dreptăţii, în capătul străzii Pajiştei din Şchei (La Fântâniţa Popii), unde Junii, în „haine românești”, portul lor tradițional, desfășoară Jocul Strămoşesc, cu prezentarea jocurilor tradiţionale (Hora Junilor, Ardeleana, Breaza, Braşoveanca, Brâul şi Sârba), precedate de aruncarea buzduganului, în apropierea bradului împodobit. Jocul strămoşesc constituie unul din rarele momente când, alături de juni, pot fi admirate „băiatele” din Şchei-Pajişte, înveşmântate în frumosul port tradiţional din Şchei: sumnă şi laibăr de brocart, cămaşă de borangic, „pumni” cusuţi cu fir de argint, brâie cu paftale din metal preţios.
Tinerii pornesc, din nou spre casă, pentru a se schimba în haine de bal, şi revin la ora 17.00 pe platou unde petrec, cu bucate bune, băutură şi muzică, alături de rude şi prieteni, până la ora 20.00.
„Jocul strămoşesc reprezintă una dintre cele mai frumoase şi spectaculoase tradiţii din Şchei. Este o ultimă rămăşită din perioada în care comunitatea românească din Şchei mai păstra încă multe din trăsăturile caracteristice satului transilvănean tradiţional. În prezent, deşi în alte părţi jocul a devenit o tradiţie practicată de ansambluri profesioniste în scopuri turistice, în Şchei jocul strămoşesc şi-a păstrat vitalitatea şi unele funcţii specifice. Acest lucru se datorează faptului că jocul este încă organizat de către membrii comunităţii, tineri sau juni, grupaţi pe zone, în funcţie de domiciliu.
Funcţia de protocol social sau de mijloc prin care tinerii îşi fac intrarea în viaţa socială a comunităţii este principala motivaţie a organizării, dublată de interesul junilor pentru păstrarea frumoaselor tradiţii locale.
Jocul strămoşesc reprezenta, mai ales în trecut, o sărbătoare în care era implicată toată populaţia din Şchei, inclusiv fetele şi famiile lor, întocmai ca în «Ziua de Stropit» din Lunea Mare. Tinerii trebuiau să convingă fetele şi pe rudele lor să vină la joc. Participarea aceasta prespunea mai mult decât efortul fetelor de a învăţa să joace şi să aibă purtări alese. Era necesar un mare efort financiar din partea familiei, care trebuia să-i asigure fetei aşa-numitele «haine româneşti», adică o sumnă, o cămaşă de borangic cu “pumni”, un laibăr, accesorii scumpe din metal preţios (cingătoare din argint aurit, salbă), care transformau portul de sărbătoare al femeilor din Şchei, într-una dintre cele mai fastuoase ţinute femine din spaţiul Europei Centrale şi de est. Jocul strămoşesc din Şchei nu este prin urmare sinonim cu «jocul satului» sau cu hora satului (hora duminicală) pentru că se desfăşoară numai la anumite sărbători, de fapt o dată pe an pentru tinerii din fiecare zonă a cartierului.  Dansurile pe care tinerii şi fetele care vor să participe la joc trebuie să le cunoască sunt: hora junilor, brâul, breaza, ardealeana, sârba şi braşoveanca”, explică istoricul Alexandru Stănescu, purtătorul de cuvânt al Uniunii Junilor din Şcheii Braşovului şi Braşovul Vechi.

Sărbătoarea face parte din calendarul de activităţi ale Junilor realizate cu sprijinul financiar al Primăriei Municipiului Braşov.
Programul evenimentului:
10.00 – Hora Junilor în Piaţa Unirii
13.30 – Aducerea fetelor la joc. Prezentarea jocurilor tradiţionale (sârba, breaza, ardeleana, brâul, braşoveanca)
20.00 Încheierea jocului.

În caz de vreme nefavorabilă, evenimentul se amână cu o săptămână.


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button
Creare Site Web Optimizare SEO Creare Site Prezentare