Ghid de practică pentru formatori de opinie în domeniul combaterii violenței în familie

Grupul de inițiativă „Viața după abuz” a lansat un ghid de practică pentru formatori de opinie în domeniul violenței în familie, pentru a răspunde nevoilor victimelor, supraviețuitorilor și ale celor care îi asistă, prin adăposturi, consiliere, advocacy, campanii de conștientizare și de strângere de fonduri. Materialul a fost realizat pornind de la un sondaj în rândul organizațiilor care combat violența în familie și își propune să sprijine eforturile care se depun pentru informarea, protejarea și reintegrarea supraviețuitorilor.
La nivel european, 1 din 3 femei (33%) au suferit o formă de violență fizică și/sau sexuală începând cu vârsta de 15 ani. „Dacă la această statistică adăugăm un agresor și un martor, realizăm că amplitudinea problemei și a efectelor sale la nivelul întregii societăți este mai mare decât ne imaginăm. Situația nu poate fi îmbunătățită fără o implicare conștientă și responsabilă a formatorilor de opinie”, spun iniţiatorii.
În opinia specialiștilor consultați în redactarea ghidului, cu îndelungă experiență în combaterea abuzului în familie, este deosebit de important ca orice material de informare să reflecte fenomenul social în ansamblul său și să atragă atenția asupra faptului că aceste cazuri nu sunt excepționale. Publicul vizat trebuie sprijinit să se regăsească în subiect și să înțeleagă cum se poate proteja.

 * Aproape 50% din faptele penale sunt de abuz domestic

Abuzul domestic în România a atins cote alarmante, iar situația nu poate fi îmbunătățită fără o implicare conștientă și responsabilă a formatorilor de opinie. Statisticile Inspectoratului General al Poliției Române arată că aproape jumătate dintre faptele penale sesizate an de an la poliție se încadrează la art. 193/NCP – „Loviri și alte violențe”.
Violența în familie și violența domestică nu sunt probleme private, ci fenomene care au impact puternic asupra întregii societăți (costuri economice, consecințe medicale, efecte puternice asupra copiilor) și a comunității celor implicați (cartier, școală, loc de muncă, prieteni și familie extinsă). Din acest motiv, este important ca materialele de informare să reflecte realitatea fenomenului social și să atragă atenția asupra faptului că aceste cazuri nu sunt excepționale, ci fac parte din viața de zi cu zi. „Discutând despre violență ca despre o problemă care ne afectează pe toți contribuim la o societate care dezaprobă acest fenomen şi are toleranță zero pentru agresiune, indiferent în ce mediu se întâmplă”, subliniază realizatorii.

* Martorii, pioni prinicipali împotriva abuzurilor

Martorii pot juca un rol esențial în situațiile de abuz, iar liderii de opinie au datoria de a informa publicul cu privire la opțiuni și consecințe în astfel de cazuri: cum se anunță poliția în cazul în care suntem martorii unei agresiuni, cum se obține statutul de martor protejat, cum se poate sprijini o persoană care încearcă să se elibereze de o relație violentă sau una care a reușit să se desprindă de abuzator, de ce este unanimă recomandarea ca o victimă să nu fie împinsă să-și părăsească agresorul fără a-și cântări opțiunile cu ajutorul unui specialist în domeniu.
Ghidul de practică jurnalistică își propune să ajute atât mass-media cât și publicul să conștientizeze importanța informării corecte și este parte din proiectul „Viața după abuz”, o platformă online (www.viatadupaabuz.ro) care: informează supraviețuitori, victime și apropiații lor despre faptele de violență în familie și cum se poate crește calitatea vieții post-traumă; colaborează cu practicienii în generarea de soluții la problemele cu care se confruntă organizațiile de suport pentru victime; invită actorii din industria comunicării să multiplice bunele practici în informarea și formarea opiniei publice pe subiectul violenței domestice.