MODIFICARE – Votul uninominal bate la usa

Cand primul-ministru I.C. Bratianu a pierdut alegerile in fata unui macelar din Galati care si-a cinstit „enoriasii” cu mici si bere, soarta votului uninominal a fost pecetluita in Romania. Din fruntea cabinetului, Bratianu nu s-a obosit sa coboare in circumscriptie pentru a respira acelasi aer cu masele. El s-a bazat doar pe notorietatea sa.
Macelarul cu pricina si-a facut campanie in stil gastronomic infruptandu-si alegatorii si a castigat rasturnandu-l pe mai marele guvernului. Acesta este paradoxul votului uninominal, dar, in acelasi timp, si esenta sa. Aruncata pe piata in zorii anului 2003, tema modificarii electorale a sistemului de vot, astfel incat senatorii sa fie alesi direct de cetateni, a bulversat viata politica.

Alesi care dau socoteala
Tratata ca o extravaganta politica, aceasta reteta electorala, pe baza carora cetatenii ar putea cere socoteala alesilor lor, dincolo de umbrela protectoare a partidelor – ar putea reforma clasa politica.
Spaima de o confruntare directa cu poporul la momentul „judecatii” ii face insa pe cei mai multi dintre politicieni sa pledeze pentru prelungirea in inertie a sistemului actual, in care stampila „Votat” se ofera in dar partidului preferat acesta stabilind cu de la sine putere topul propriilor candidati. Departe de electorat, alesul are o singura preocupare timp de patru ani – de a-si exprima recunostinta fata de sefii partidului, uitand de cel care l-a propulsat cu adevarat pe orbita parlamentara, cu imunitate si privilegii: alegatorul.

Ce inseamna votul uninominal
Votul uninominal presupune alegerea directa a parlamentarilor de catre cetateni, eliminandu-se astfel scrutinul de lista. Alesul va da permanent raportul in fata electoratului sau, de care va fi legat in circumscriptie fara a mai avea sansa de a se ascunde dupa lista de partid. Senatorul sau deputatul ar putea fi vedete absolute in campania electorala, pe care si-o vor finanta singuri. In aceasta formula, celebritatea candidatului, jocul sau de scena si CV-ul personal vor fi determinante in optiunea electoratului. In acelasi timp, invingatorul nu va mai depinde in totalitate de marinimia partidului, ci de cetateni, adica de cei care l-au ajutat in drumul sau spre parlament.

Tipuri de sisteme electorale
Una dintre clasificarile sistemelor electorale, cea care este cel mai adesea avuta in vedere, se bazeaza pe tipul de reprezentare rezultat la nivelul circumscriptiei electorale. Conform acestui criteriu, exista trei categorii de sisteme: sisteme majoritare, sisteme proportionale, sisteme mixte.

Sistemele majoritare
Din categoria sistemelor majoritare merita a fi amintite cateva, intalnite si astazi in mai multe tari. Sistemele majoritare uninominale sunt sistemele pe baza carora, la nivelul unei circumscriptii electorale, este ales un singur candidat. Din punctul de vedere al majoritatii cu care trebuie ales candidatul respectiv, se disting doua sub-categorii: sistemul majoritar uninominal relativ (cel mai vechi sistem electoral).
In cadrul acestei sub-categorii a sistemului este declarat ales candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi, indiferent care este acest numar. Sistemul necesita un singur tur de scrutin si este practicat in Marea Britanie, SUA, Canada, India si alte tari.

Sistemul majoritar uninominal absolut
In cadrul sistemului majoritar uninominal absolut este declarat ales candidatul care obtine cel mai mare numar de voturi.
Conditia este ca numarul sa reprezinte cel putin 50%+1 din totalul voturilor valabil exprimate. In cazul in care nici unul dintre candidati nu intruneste majoritatea absoluta a voturilor din primul tur, se organizeaza noi tururi fiind eliminati candidatii care obtin un numar de voturi situat sub un anumit prag, fie organizarea doar a unui al doilea tur de scrutin cu participarea candidatilor clasati pe primele doua locuri in primul tur.

Sistemele majoritare de lista
Pe baza acestor sisteme, toate mandatele din forul pentru care se desfasoara alegerile sunt preluate de catre candidatii de pe lista care obtine majoritatea voturilor. Cel mai celebru exemplu il constituie alegerile pentru functia de presedinte si vicepresedinte al SUA, stiut fiind faptul ca pretendentii la aceste doua functii, din cadrul aceluiasi partid, candideaza pe o lista comuna. Candidatii de pe lista care obtine cele mai multe voturi preiau ambele functii.

Sistemele proportionale
Sistemele proportionale sunt acele sisteme care asigura, la nivelul fiecarei circumscriptii electorale, o reprezentare a partidelor in forurile alese proportional cu suportul electoral de care se bucura partidele respective la nivelul circumscriptiei. In cadrul acestei categorii exista mai multe tipuri de sisteme. Sistemul proportional cu scrutin de lista „blocata” presupune ca ordinea candidatilor pe lista sa fie prestabilita de conducerea partidului caruia ii apartine lista. Alegatorul are de ales intre mai multe liste, urmand sa opteze pentru una dintre ele, fara sa poata interveni in ordinea candidatilor de pe lista respectiva. Sistemul este practicat in Romania, Bulgaria, Spania, Portugalia, Turcia. Un alt tip de sistem proportioanal este cel cu scrutin de lista cu ordine prestabilita a candidatilor si vot preferential. Conform acestui sistem, alegatorul are, de asemenea, de ales intre mai multe liste, insa pe lista pentru care opteaza poate sa-si manifeste preferinta pentru un anumit candidat. Acest sistem este intalnit in tari ca Olanda, Danemarca, Suedia, Cehia, Slovacia, Slovenia. In sistemul proportional cu scrutin de lista, vot preferential si fara ordine prestabilita a candidatilor ordinea candidatilor pe lista unui anumit partid politic este stabilita de catre alegatorii acelei liste prin marcarea, de catre acestia, cu „1”, „2”, „3”,…, a numelor candidatilor, in ordinea preferintelor. Este un sistem intalnit in Elvetia si Grecia. In cadrul sistemului cu vot unic transferabil numele candidatilor in buletinul de vot nu mai sunt grupate pe liste de partide, ele fiind dispuse in ordine alfabetica, indiferent de partidele pe care le reprezinta candidatii respectivi. Fiecare alegator are dreptul la un vot, pe care insa il poate transfera de la un candidat la altul, chiar de la candidatul unui partid la candidatul altui partid. Este practicat in Republica Irlanda, Malta si Australia.

Sistemele mixte
In sistemele mixte se imbina reprezentarea majoritara la nivelul unor circumscriptii cu reprezentarea proportionala la nivelul altor circumscriptii, fapt care implica, in mod automat, combinarea scrutinului de lista cu scrutinul uninominal. Aceasta formula a fost consacrata in RFG, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Mai tarziu a fost preluata, intr-o forma asemanatoare, in tari ca: Albania, Bulgaria, Croatia, Federatia Rusa, Iugoslavia, Lituania. Ultima tara, pana in prezent, care a preluat acest sistem este Italia.
(L.D. & E.W.)