Cultură

BRAŞOV. S-a stins „o reprezentantă strălucită a Transilvaniei multietnice”

  • Eva Szemler Lendvay2_207278.JPG
  • Eva Szemler Lendvay1_207280.jpg
 

A dispărut dintre noi Éva Szemlér Lendvay, scriitoare, cetăţean de onoare al Braşovului. A încetat din viață la București la Căminul-Spital Rosen al Comunității Evreiești, unde și-a petrecut ultimii 15 ani ai vieții ei rodnice de poetă, traducătoare, prozatoare, imobilizată într-un cărucior cu rotile.

Născută în 24 aprilie 1935 la Braşov, a fost fiica scriitorului brașovean Szemlér Ferenc, personalitate a literaturii maghiare din România. Tatăl și bunicul au purtat același nume Szemler Ferenc (acordat după Revoluţiei fostei străzi Muncii, din cartierul Astra). Tatăl ei a scris 30 de volume de versuri și 25 de volume de proză, bunicul a fost și el un scriitor remarcabil al timpului său. Mama sa, Elisabeta Herșcovici (Erzsébet Heskovits), a fost medic. Şi-a început studiile la Şcoala Primară Catolică Braşov, a continuat la Liceul de Muzică Braşov (1950-1954), apoi la Universitatea „Babeş – Bolyai” din Cluj-Napoca, Facultatea de Filologie (1954-1959). Era membră a Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 1971 şi membră a Uniunii Scriitorilor Maghiari din Budapesta din 1992. A colaborat la Utunk, Korunk, Művelődés, Convorbiri literare, România literară, Brassói Lapok etc. A debutat în revista Utunk din Cluj-Napoca în anul 1958 cu o schiţă. Debutul editorial l-a avut în 1967 cu volumul de poezie Bájoló ének (Descântec). A tradus din opera H. Papadat Bengescu, L. Blaga, G. Bacovia, I. Minulescu, R. Stanca, Şt. Baciu, N. Stănculescu, Şt. A. Doinaş, N. Cassian, M. Ivănescu, M. Sorescu, M. Dinescu, I. Crăciunescu, M. Cărtărescu, Al. Muşina.
În 1984 a primit Premiul Filialei Braşov a U.S.R. şi mai târziu Premiul U.S. Maghiari pentru traducere din Ana Blandiana: „Proiecte de trecut”.

 

Opera
Versuri: A második kérdés (A doua întrebare), (1977); A földtől… (De la pământ până la frunte), (1981); Felszálló füst (Fum spre cer), (1987); Umbra muntelui, (1984); Árnyék a falon (Umbră pe zid) – antologie de autor, texte originale şi traduceri (1994). Traduceri: Kutak (Fântânile), lirică românească, (1981); Ana Blandiana, Întâmplări din grădina mea (Honnan jön a nyár), versuri, (1981); Proiecte de trecut (A megálmodott), (1990); A. Dumbrăveanu, Iarnă imperială (Fejedelmi tél), versuri, (1987); Mircea Ciobanu, Versuri, (1987); Szemlér Ferenc, Semne, traducere în românește, (1996); I. Grigorescu, Obsesia (Látomás), proză, (1961); C. Chiriţă, Trandafirul alb, proză, (1967); Hortensia Papadat Bengescu, Concert de muzică de Bach, (1980); M-me de Ségur, Contes de fées (Tündérmesék), proză, (1981); Ileana Vulpescu, Rămas-bun (Az utlosó kártya), proză, (1982). Proză: Papírkenyér, note de scriitor, (2006).

„Eva a fost o reprezentantă strălucită a Transilvaniei multietnice. A scris și a tradus proză și versuri în și din română, maghiară și germană. A colaborat la numeroase ziare și reviste din Cluj, Braşov și București. A fost membră a Uniunii Scriitorilor și a fost distinsă cu titlul de cetățean de onoare al Brașovului.
A trăit ca o adevărată fiică a Ardealului, în care au înflorit împreună în armonie – de cele mai multe ori – trei limbi: româna, maghiara și germana ale unei culturi transilvane. S-a născut și a murit evreică.
Să fie numele ei binecuvântat și să o păstrăm în inimile brașovenilor cărora și-a dedicat viața”, a omagiat-o Tiberiu Roth, preşedintele Comunităţii Evreilor din Braşov.

Scriitoarea va fi înmormântată mâine, 15 martie, în cimitirul de pe Strada Crişan nr. 3. Funeraliile încep la ora 13.00.


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button