BRAȘOV. Biserica din Valea Cetății își sărbătorește hramul

Sărbătoarea creștină din 21 mai este marcată în calendar drept „Sfinții mari împărați și întocmai ca apostolii, Constantin și Elena”. Lor li se datorează „secolul de aur al creștinismului”.

Astăzi, Biserica din Valea Cetății își prăznuiește hramul. Preotul paroh Corneliu Gârbacea va săvârși Sfânta Liturghie, la care vor participa, ca de obicei, ca invitați speciali preoți ortodocși, dar și cei de la alte culte din oraș. Sunt așteptați toți credincioșii brașoveni să ia parte la această slujbă și la prăznuirea hramului.

„Cu acest semn vei învinge”

Constantin devenise împărat după o perioadă de grea persecuție asupra creștinilor datorată împăraților Dioclețian și Maximilian. Constantin intră în conflict cu împăratul Maxentie Hercule, care îi persecuta pe creștini.
Deși nu avea o oaste numeroasă, în anul 312 d.Hr., Constantin i-a declarat război conducătorului păgân. El s-a rugat lui Dumnezeu să-l ajute în luptă pentru a-i elibera pe creștini. În noaptea dinaintea luptei decisive, lui Constantin i s-a arătat pe cer o cruce mare, strălucitoare și înconjurată de stele, sub care scria „in hoc signo vinces” – „în/cu acest semn vei învinge”. A doua zi, mergând spre câmpul de luptă, i-a apărut același semn pe cerAbia atunci, zărindu­și majoritatea oștenilor în genunchi, Constantin înțelege puterea semnului ceresc. Îl învinge pe Maxentie și este primit cu bucurie la Roma, unde este încoronat împărat al Imperiului Roman de Apus. Dând libertate cultului creștin prin Edictul de la Milan, Constantin patronează apoi primul Sinod ecumenic de la Nicea în anul 325, la care se stabilesc 28 de canoane bisericești, printre care sărbătorirea Paștilor, ziua de duminică, ziua Învierii lui Hristos, socotită săptămânal zi de odihnă și sărbătoare creștină; se combat toate ereziile și în mod deosebit cea a lui Arie, care nega divinitatea Mântuitorului.
Se ridică biserici, iar templele păgâne sunt transformate în bazilici creștine. Din anul 317, se bate și monedă cu monogramă creștină.
Constantin a desființat pedepsele necreștine ca răstignirea, a abolit dreptul tatălui de a-și vinde sau omorî copiii, a favorizat eliberarea sclavilor, a îmbunătățit ajutorarea văduvelor, săracilor și bolnavilor, a aprobat înființarea justiției și instanțelor episcopale, a dat legi pentru administrarea Bisericii creștine.

Venerat de toate Bisericile

Întemeiază noua capitală în Orient, la Bizantium, veche cetate fondată de greci pe malul Bosforului, adevărata capitală a imperiului creștin bizantin. În anul 324, Constantin și maica sa Elena s-au stabilit în noua capitală, pe care au numit-o Constantinopol, inaugurată la 11 mai 330. Ca semn de mulțumire lui Dumnezeu, Constantin a așezat în mijlocul cetății un stâlp înalt având deasupra Sfânta Cruce, iar în curtea palatului a fost ridicată o biserică impunătoare în numele Mântuitorului Iisus Hristos.
Sfânta Elena, mama sa, îi simpatiza pe creștini înainte de convertirea fiului său. Deși octogenară, urcă pe Golgota, găsește miraculos crucea pe care a fost răstignit Iisus, construiește biserica din Ierusalim, ca lăcaș al Sfintei Cruci și după moartea ei (august 326), împăratul Constantin ridică în fața bisericii o cruce monumentală așezând de o parte și alta statuia sa și a mamei, imagine care apare frecvent în iconografia creștină.
Biserica Ortodoxă îl cinstește ca sfânt, cea Romano-Catolică îl recunoaște ca „mare”, iar protestanții văd în el doar un însemnat om politic, care s-a servit de creștini pentru putere. În realitate, datorită lui se creează acel „secol de aur” al creștinismului (sec al IV­lea), făcând din creștini, dintr-o minoritate urgisită de păgâni, o majoritate instituționalizată.

Constantinul Puilor

În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă, dar și că cine va împărți cruciulițe astăzi va ieși învingător din orice încercare. De asemenea, în 21 mai, în calendarul popular apare o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor, deoarece păsările încep să își învețe puii să zboare. Pentru a preîntâmpina distrugerea holdelor și a strugurilor de către păsările cerului, nu se lucrează în această zi.  

Peste 50.000 de sărbătoriţi în judeţ

Din datele furnizate de directorul Direcţiei Judeţene Comunitare de Evidenţă a Persoanelor Braşov, Ioan Curechieru, pe 21 mai, când sunt sărbătoriţi Sf. Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, în judeţul Braşov îşi sărbătoresc ziua onomastică 50.017 de persoane, dintre care 33.788 femei, cu numele Constanţa, Constantina, Costina, Elena, Lenuţa, Ileana, Lenuş, Leana, Nuţi, şi 16.229 de bărbaţi cu numele Constantin, Costin, Costică, Costache, Costel, Costeluş, Costinel. Tuturor le urăm şi noi „La mulţi ani!”.