Blestemul pamantului – petrolul

In mai putin de un an, pretul titeiului a facut pasi de uriasi: august 2004 – 44 dolari pe baril; septembrie 2004 – uraganul Ivan impiedica extractia din Golful Mexic si ridica pretul la 49 dolari; octombrie 2004 – China cere tot mai mult petrol si este sfatuita sa-si atenueze cresterea economica, barilul creste la 52 dolari; noiembrie 2004 – moare Yasser Arafat, petrolul ajunge la 56 dolari; iunie 2005 – pretul petrolului se apropie de pragul de 60 dolari/baril; iulie 2005 – dupa uraganul Dennis, pretul barilului atinge un nivel record de 61,63 dolari; august 2005 – anuntul mortii regelui Fahd al Arabiei Saudite: 62 dolari; august 2005 – uraganul Katrina arunca petrolul la 70 dolari/baril.
Dublarea pretului petrolului in decurs de numai doi ani zguduie economia mondiala, iar suflul uraganului Katrina n-a facut decat sa aprinda si mai tare o situatie gata inflamata. Monstrul scumpirii titeiului s-a ridicat acum abia in genunchi, spun unii specialisti, si guvernele deja tremura. Ajuns la incredibila cota de 70 de dolari/baril (159 de litri), apoi coborat la 64 de dolari, pretul petrolului este prognozat de unii specialisti a ajunge pana la 100 de dolari/baril. Atunci, pretul benzinei ar atinge 2 euro, iar „monstrul” se va fi ridicat deja in picioare, in toata grozavia lui.

China e pe val
China, India si Japonia, aflate in crestere sustinuta sau chiar in plin galop, sorb de pe piata cantitati tot mai mari de petrol. China are un ritm de crestere de 10% pe an si nu da nici un semn ca-si diminueaza pofta de dezvoltare. „Daca nu ar face nimic altceva, ci s-ar concentra numai pe constructia unui oras, cu tot ce presupune, chinezii si-ar permite ridicarea unui Shanghai in fiecare an”, crede Mike Craig, analist la „Financial Times”. Chinezii construiesc anual circa 4.000 de kilometri de autostrada, adica turul Romaniei si inca ceva, iar pietele europene si americane duc adevarate razboaie pentru a stavili invazia „chinezariilor”. In SUA exista magazine numai cu produse chinezesti: de la pixuri, la masini de tuns iarba, de la tricouri ieftine, la tractorase de gradina. In spatele acestei invazii se afla o industrie tot mai dornica de a produce si, prin urmare, tot mai insetata de petrol.
Un studiu intocmit in februarie 2005 de trei specialisti americani – Hirsch, Bezdek si Wendling – atrage atentia ca efectele crizei petrolului vor afecta mai tare tarile in curs de dezvoltare (cum este si Romania), care consuma de doua ori mai mult petrol pentru o unitate de produs fabricat decat tarile dezvoltate si care tind spre inlocuirea combustibililor traditionali (lemn, carbune) cu cei comerciali (petrol, pacura, benzine).

Katrina a lovit Petromul
Scumpirea brusca a petrolului dupa ce Katrina a atins coastele Louisianei a oferit actionarului majoritar al Petrom, grupul austriac OMV, motivul de a urca si el preturile. Pe 5 si 7 septembrie, pretul benzinei Petrom a crescut cu 700 lei si apoi cu 900 de lei. La presiunile politice si ale publicului, Petrom a revenit cu ieftiniri, pe 9 si pe 13 septembrie, cu 900, respectiv 800 de lei. Celilati mari jucatori de pe piata romaneasca, Rompetrol, Lukoil si Mol, au urmat acelasi dans. De la inceputul acestui an, benzina s-a scumpit cu circa 35% (de la 30.000 de lei in ianuarie, la 37.200 lei in septembrie), ajungand la preturi ca in UE: 1,15 euro/litru pentru Top Premium si 1,06 euro/litru pentru Premium.
La noi, taxele statului (TVA, accize) reprezinta aproximativ 60% din pretul benzinei. Restul include pretul materiei prime (foarte mic la Petrom, care extrage 80% din titei din Romania, la un pret infim de concesiune a terenurilor petrolifere), costul prelucrarii si adaosul comercial. Chiar daca ar fi fost afectata de scumpirea mondiala, Petrom ar fi trebuit sa reactioneze abia dupa doua-trei luni, avand in vedere ca trebuie sa prelucreze mai intai stocurile extrase la pretul vechi. Dar piata este libera si, teoretic, nimeni nu poate interveni asupra modului in care o companie privata isi stabileste preturile.

Poate fi si mai rau
Ce urmeaza? Daca pretul petrolului isi va relua trendul crescator, Petrom isi va urmari interesul si va scumpi in consecinta.
Pronosticurile expertilor, care fixeaza pretul mondial al titeiului la 100 dolari/baril pentru 2006, ar putea crea un orizont de 2 euro/litru pentru benzina romaneasca. „Trendul pretului pe piata mondiala este crescator, dar exista si perioade in care scade. Piata romaneasca este parte a pietei globale si nu este protejata. Rezervele noastre sunt foarte mici. Se produce jumatate din cat se consuma, iar productia apartine unei singure companii, Petrom. Pana la sfarsitul anului, barilul ar putea sa fie mai scump cu 10%, pana la 80 de dolari. Dar la anul ar putea fi mai rau”, spune Dinu Patriciu, presedintele Rompetrol. Efectele se vor regasi in pretul tuturor produselor si serviciilor, de la biletul de autobuz pana la plasticul in care sunt ambalate alimentele. Pentru a tempera scumpirea, statul nu are decat parghia propriilor taxe: reducerea TVA sau a accizelor. Dar premierul Tariceanu considera ca astfel ar priva bugetul national de venituri importante, gest la care nu este dispus deocamdata.

Mai e putin
Analistii prevad o criza finala a petrolului, data de iminenta epuizare a stocurilor, in maximum 50 de ani, cei mai multi vorbind despre 2015 sau 2025. Publicatia „Oil & Gas Journal” estimeaza rezerve mondiale de 830 de miliarde de barili de petrol.
Consumul anual este in prezent de circa 30 de miliarde de barili, astfel incat rezervele lumii ar urma sa se epuizeze in mai putin de 30 de ani. Spre deosebire de minerale, care se gasesc in zacaminte compacte si de mari dimensiuni, petrolul este raspandit pe toata suprafata globului. Dar aceasta imprastiere nu ajuta exploatarea. Dimpotriva, ridica probleme legate de costurile ridicate de extractie si transport, astfel ca multe dintre zacaminte sunt neexploatabile, din cauza pretului necompetitiv. Deci nici macar descoperirea unor noi zacaminte nu ar rezolva integral problema.

Taxele umfla petrolul
Potrivit site-ului www.gaspricewatch.com, taxele percepute de stat pentru carburanti variaza de la 29% (in SUA) pana la 76% (in Marea Britanie). In majoritatea statelor europene, accizele reprezinta peste 60% din pretul carburantilor: 74% in Franta, 73% in Germania si 63% in Spania, tara care are si cel mai mic pret al benzinei la pompa, numai 1,09 euro/litru. De la 1 octombrie 2005, Ungaria va reduce de la 25 la 20% TVA aplicata carburantilor, urmand astfel ca pretul la pompa sa scada cu 10-12 forinti (293,5 forinti in prezent).
Comisia Europeana critica aceasta masura si le-a recomandat statelor membre sa nu ia masuri similare. La randul ei, Polonia a anuntat ca va reduce accizele din 15 septembrie pana la sfarsitul anului. In Franta, companiile Total si British Petroleum au anuntat diminuarea pretului la pompa cu 2-3 centi/litru, in urma amenintarilor ministrului de Finante ca va ridica impozitul pe profit. O masura similara a luat OMV in Austria, „sensibilizata” de acelasi gen de presiuni. Totusi, impactul unor asemenea masuri este destul de modest. In Romania, accizele la benzina cu plumb sunt de 0,36 euro/litru, adica 1/3 din pret. La care se adauga TVA de 19% si alte taxe.

Cele trei mari crize ale petrolului
De-a lungul vremii, piata mondiala a petrolului a fost scuturata de mai multe crize majore. Efectele cele mai ample le-au avut:
1) embargoul din 1973, cand OPEC a sistat exporturile de petrol catre tarile occidentale care au sustinut Israelul in razboiul de Yom Kippur cu Egiptul si Siria.
2) revolutia iraniana din 1979, cand Sahul a fost alungat, iar fundamentalistii condusi de Ayatolahul Khomeini au nationalizat resursele si intreprinderile.
3) razboiul din Golf din 1990, cand Saddam Hussein a invadat Kuweitul si a incendiat principalele facilitati pentru extragerea si transportul petrolului.