Ce spun consilierii locali braşoveni despre lăsarea în paragină a Hanului de la Pietrele lui Solomon

Opiniile variază de la „mi-e greu să mă exprim” şi „putem să-i suprataxăm” la „să se facă un schimb” sau „daţi voi, Transilvania Expres o idee”

După ce mytex.ro şi Transilvania Expres au tras un semnal de alarmă privind paragina în care este lăsat Hanul „Pietrele  lui Solomon”, una dintre clădirile-simbol ale Braşovului, comunitatea braşoveană a reacţionat, deocamdată în mediul virtual, postând numeroase comentarii la articolul nostru Un simbol al Brașovului, „Hanul Pietrele lui Solomon”, a fost lăsat în paragină și transformat în toaletă publică. Nota comună a acestora este tristeţea şi revolta faţă de starea deplorabilă în care a ajuns clădirea şi faţă de indiferenţa autorităţilor locale. Din acest motiv, am solicitat, în prima fază, părerea membrilor Consiliului Local Braşov.

Redăm declaraţiile consilierilor locali care au răspuns apelului nostru, exact aşa cum au fost formulate. Mâine veţi putea citi opiniile unor braşoveni fără nici o funcţie în administraţia locală.

„E un domeniu în care nu putem interveni”

Iulian Mara, consilier local și membru al comisiei de urbanism din Consiliul Local: „Nu știu care e povestea cu el. Care e situația că e dărăpănat sau că se desființează? Îmi e greu să mă exprim pe subiectul ăsta, nu pot să spun că sunt foarte familiar cu subiectul respectiv. La Pietrele lui Solomon merg rar, cred că știu care e clădirea sau care e construcția respectivă, dar nu știu să vă spun mai mult de atât. Nici nu știu care sunt efectiv prevederile și care sunt criteriile ca această clădire să fie catalogată ca și clădire de patrimoniu, nu știu să vă răspund și nici nu m-aș bagă pe o zonă pe care nu pot să zic că o stăpânesc foarte bine. Nu știu care e povestea acelei clădiri. Așa că din moment ce este proprietate privată, proprietarul ar trebui să se îngrijească de ea ca și clădire, nu știu ce poate face municipalitatea pe chestiunea asta. În calitate de brașovean nu pot să vă spun decât că se degradează unele clădiri care, dacă istoricul clădirii este cel pe care îl discutăm, ce spuneți dumnevoastră că e proprietate privată, îmi pare rău dacă aceste clădiri se duc către dispariție sau degradare, clădiri cu care brașovenii s-au obișnuit de zeci de ani. E un domeniu în care nu putem interveni”.

„Și mie îmi pare rău și nu numai de aceea clădire”

Ciprian Bucur, viceprimar, consilier local și președinte al comisiei de urbanism: „Nu are importanță că se află sau nu se află (pe lista monumentelor istorice), acea clădire este proprietate privată și conform legii singurul lucru pe care noi, ca și administraţie publică, îl putem face e să-i suprataxăm la impozitare. Fiind o proprietate privată, altfel de intervenții nu avem posibilitatea de a face. Prin această suprataxare la impozit, cu atât mai mult că nu este monument istoric, poate fi făcută și se va face. Probabil că este un simbol al celor din Șchei. Noi ca administrație publică nu putem decât să sancționăm proprietarul, la impozit. Ca brașovean nu pot face altceva decât să respect legislația în vigoare și să o aplic din poziția în care mă aflu ca și viceprimar și consilier local. De asta vă spun, nu aș putea face eu ca brașovean altceva decât a repecta legea, a sancționa proprietarul în limitele posibilităților pe care le am. Și mie îmi pare rău și nu numai de aceea clădire, de multe clădiri care sunt într-o avansată stare de degradare, chiar clădiri istorice. Vom încerca să găsim soluții să și alocăm fonduri pentru eventuale reparații ale fațadelor, măcar, ale clădirilor istorice, totul fiind făcut în limitele posibilităților legale pe care le avem”.

„Nu cred că nu se va găsi o soluție pentru salvarea acelei clădiri simbol”

Răzvan Popa, consilier local, fost viceprimar: „De urgență Primăria ar trebui să propună proprietarului, și nu vreau să intru în amănunte cum a ajuns o persoană fizică sau juridică să posede o suprafață atâta de mare într-o zona importantă, un schimb. Primăria a făcut o mulțime de schimburi de terenuri pentru a satisface cerințele revendicatorilor. A se vedea ce s-a întâmplat cu Grădina Zoologică, se știe că proprietarului unui teren de sub ea i s-au oferit bani si clădiri. Cel care avea o bucată de teren lângă Spitalul Județean, a primit derdelușul de la Școala 4. Și în acest caz Primăria poate iniția, demara discuții și negocieri cu proprietarul clădirii ca să se faca un schimb, pentru ca clădirea să devină proprietatea municipiului Brașov, care să o exploateze cum se cuvine. E soluția cea mai rapidă de a salva acest obiectiv, și de a-l pune în valoare. Sigur, trebuie să vrea și proprietarul, nu văd niciun motiv pentru care să nu vrea să obțină ceva pe ea, de vreme ce a lăsat-o în paragină atâția ani. Poate urmări să o lase să se dărâme ca să nu fie nevoit să respecte anumite rigori legale pentru că e în zona de rezervație de arhitectură Pietrele lui Solomon. Interesul Primăriei ar trebui să fie legat și de un simbol al orașului, măcar fresca cu Regele Solomon să fie salvată cumva. Trebuie să ne așezăm la masă, dacă am reușit să discutăm cu cel care a câștigat terenul de sub Grădina Zoologică, sau cel care a primit derdelușul, trebuie să se poată. Și acolo, cu strada Jepilor, era o discuție, e un loc public, de ce l-a primit tocmai pe ăla? E un loc în Şchei, Zimmen, după Biserica Sfânta Treime, acolo a existat pârtie de schi, tot terenul de acolo, care a fost proprietate publică la un moment dat. Acum nu mai e nimic public acolo. Încet-încet, prin modul ăsta de a gestiona patrimoniul avem tot mai puține imobile, pentru că nu am urmărit un interes pe termen lung, doar satisfacerea unor nevoi și cerințe imediate. Nu cred că nu se va găsi o soluție pentru salvarea acelei clădiri simbol”.

„Nu știu dacă opinia publică, chiar dacă are o altă părere, poate să vină și să solicite oricăror autorități locale să facă anumite investiții”

Adina Durbacă, consilier local și viceprimar: „Da` face parte din patrimoniul municipiului? Nu se află pe lista monumentelor istorice, hanul ăla de acolo de la Pietrele lui Solomon? Păi am înţeles că din punct de vedere istoric are o valoare simbolică. A fost moară sau ce a fost acolo? Dar zona de rezervație, și în zonă verde, e posibil să intre pe lista monumentelor istorice? În situația asta trebuiesc făcute demersuri pentru a fi recuperată într-un fel, restaurată, nu? Eu ca și brașovean așa gândesc, dar e proprietate privată, din punctul meu de vedere nu știu dacă opinia publică, chiar dacă are o altă părere, poate să vină și să solicite oricăror autorități locale să facă anumite investiții. Oricum pe Codul Fiscal, pe lege, există posibilitatea ca municipalitatea să aplice o taxă suplimentară pe impozite dacă nu au grijă de proprietăților lor, și presupun că vizavi de acest aspect, probabil, se va proceda la acest lucru. Proprietarul acestui imobil dacă a abandonat imobilul și nu s-a îngrijit de el va fi sancționat potrivit prevederilor Codului Fiscal prin plata unor taxe și impozite mai mari. Sunt 200% față de ceea ce există la acest moment”.

Spre deosebire de colegii lor, consilierii locali Radu Iov Constantin și Pușcariu Radu Ioan așteaptă ca… Transilvania Expres să se implice mai mult și să ia în continuare atitudine față de situația dată!

„Dați o idee, ceva, că eu o susțin cu dragă inimă”

Radu Iov Constantin, consilier local: „Normal că trebuie făcut ceva, e păcat, uite cât pierdem o groază de lucruri vechi sunt la mâna bochetarilor, derbedeilor care le distrug pur și simplu. Sunt de acord să le redăm în folosință sau să facem ceva cu ele, să nu le lăsăm de izbeliște. Omul de rând nu o să poată face nimic, dar ce putem noi să întreprindem ca să putem să facem ceva, dați o idee ceva, că eu o susțin cu dragă inimă. Da, eu am văzut-o și când a fost cu junii la Pietrele lui Solomon, am văzut-o. E la mâna bochetarilor, își fac ce își fac ei acolo. Dacă e nevoie de mine cu ceva, eu cu dragă inimă vă sprijin, vă ajut”.

„Ar însemna ca Transilvania Expres, voi, să faceți o campanie și să faceți o, ce știu eu, o petiție”

Radu Ion Pușcariu, consilier local: „Nu știu care e situația ei juridică, a cui e, ce e cu ea. În privința celor salvate… Cele care sunt monumente istorice sunt salvate sau ce? Păi da (n.r. ar trebui să fie salvate), dar uite că nu sunt. Pentru mine care am copilărit și am crescut aici, reprezintă un simbol, sigur că da. Nu știu care e situația juridică, aici e o problemă a Direcției de Cultură, care ea clasifică imobilele. Poate fi semnalată în sensul ăsta, iar în privința monumentelor istorice lucrurile sunt total nerezolvate. Nu există la nivel național, la nivel legislativ soluții pentru a salva monumentele istorice. E o problemă generală. Sunt clădiri monument istoric la care municipalitatea are drept de preemțiune, în Centrul Istoric, pe care până acum nu și l-a exercitat și eu cred că ar putea să demareze un program de achiziție. Dacă ăsta e un moment în care proprietarul vrea să vândă o clădire, de regulă Consiliul Local nu își exercită dreptul de preemțiune și atunci se vinde. Eu aș pleda pentru ca Primăria să cumpere cât poate de mult din cele care sunt de vânzare în Centrul Istoric și atunci ar putea cel puțin pe alea să le restaureze și să le dea destinații potrivite, nu neapărat de locuință. Și mie mi se rupe inima când o văd în paragină, la cei din Șchei cu atât mai mult. Ar putea fi inclusă, dar asta ar însemna ca Transilvania Expres, voi, să faceți o campanie și să faceți o, ce știu eu, o petiție către Direcția de Cultură ca să includă și acest imobil (n.r. pe lista monumentelor istorice)”.

„Noi o să încercăm să purtăm o discuție cu cine este persoana care deține această clădire”

Adrian Oprică, consilier local: „Noi din punct de vedere al administrației locale facem toate demersurile necesare, ca nu numai acea clădire, toate clădirile… Nouă nu ne plac clădirile lăsate în paragină și în sensul ăsta mâine în Consiliul Local o să observați o hotărâre în care calculul impozitului pe clădire este diferențiat, pentru o clădire lăsată în paragină și o clădire îngrijită. Cam astea sunt măsurile pe care o administrație poate să le ia. Aceea este o clădire frumoasă, este o clădire în care a intrat cel puțin o dată orice brașovean când cobora pe drumul vechi. Există acolo niște elemente de istorie ale Brașovului, aceea fațadă. Noi o să încercăm să purtăm o discuție cu cine este persoana care deține această clădire. Spre sensul aceasta merge activitatea noastră, sunt clădiri în centru care sunt pline de istorie, care și acelea sunt clădiri private, dar proprietarul trebuie să înțeleagă că nu are numai drepturi, are și obligații”.

„Intenția nu e să jupuim oamenii”

Cătălin Leonte, consilier local: „Este jenant cum arată acum și prin frontispiciu acela foarte frumos pictat este un simbol pentru Șchei, pentru Brașov și lăsat în paragină, e păcat. Regimul proprietății în România nu îți permite să intervină o instituție a statului, că vorbim de Direcția de Cultură sau o administrație publică locală, în condițiile în care proprietatea este a unui terț. E păcat, ne uităm, poate că ar fi nevoie de un text de lege, așa ca în Germania, care să exproprieze tot ce înseamnă fațadele clădirilor din centre istorice sau zonele susceptibile de a fi atractive și atunci să poată să intervină cineva care are interes să aibă o imagine ca lumea locația respectivă. Dar așa, în momentul în care e o dărăpănătură, uitați-vă la intersecția Politehnicii cu Postăvarului, e o clădire acolo care e jenantă, e focar de infecție, este o nenorocire și care sunt pârghile? Noi acum la Consiliul Local, în premieră, pentru că ne permite legea, am încercat să facem o diferențiere la impozitele celor care se preocupă de fațadă și a celor care nu se preocupă. În ce constă chestia asta, dacă cineva se apucă să își facă o fațadă deteriorată, își primește timp de cinci ani de zile, o scutire de impozit. Însă dacă nu o repari, anul viitor plătești 200%. E o măsură pe care noi am implementat-o începând de anul acesta. Sigur că asta presupune că acuma cei din Primărie, inspectorii de străzi să identifice acele case, să notifice proprietarii și așa mai departe, dar e o măsura care ține de Consiliul Local, pe care am luat-o. Cei de la Săcele au pus 300%, legea îți permite 500%. Intenția nu e să jupuim oamenii, intenția e să îi sensibilizăm la aspectul acesta. Ce o să iasă și ce alege fiecare, nu știu să vă spun. S-ar putea ca oamenii să fie, unii dintre ei, prea bătrâni și să nu știe, pentru că media de vârstă în centrul orașului e foarte, foarte mare, și atunci poate un alt pas ar fi: « Hai să fie o posibilitate prin care toate lucrările din zona asta să fie suportate de municipalitate sub aspectul să nu se plătească proiect și să nu coste autorizația de reparație». De bun simț eu zic că astea ar fi”.

Menționăm, că toți cei 20 de consilierii locali au fost contactați pe numerele telefoanelor de serviciu puse la dispoziţia mass-media de purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov, Sorin Toarcea.

Primarul George Scripcaru nu a răspuns apelului telefonic.

Telefon închis – Lucian Ionescu, Roxana Cojocea, Carmen Ferghete Țop, Alexandru Tudor Duțu, Octavian Ciovică, Marian Sergiu Chifu, Mihail Tarbă, Florin Teodorescu, Tamaş Toro și Werner Braun

Fără număr de telefon – Adrian Atomei, Ioan Mihai Ghirdă, Ovidiu Sârghie

Telefonul a sunat, dar nu au răspuns – Lenuţa Daniela Mateescu, Ladislau Szente, Cristian Macedonski

„Greșeală” – Ciprian Bângălău

„Faptul că nu a demolat-o proprietarul, e meritul lui”

Mihai Mohaci, prefect al județului Brașov: „Da, e greu. Ca să devină un simbol ar trebui să devină proprietatea unei instituții publice. Nu știu, știți cum e, privatul e privat. Bun, da` aia înseamnă că una din entități din cele două bugete să preia, să o răscumpere. Faptul că nu a demolat-o proprietarul, e meritul lui, dar fiind proprietate e greu de spus”.

Citeşte şi:

Un simbol al Brașovului, „Hanul Pietrele lui Solomon”, a fost lăsat în paragină și transformat în toaletă publică

Foto:  Facebook Nicolae Uszkai, Robert Frunzescu