Fostii directori de la Nitramonia se incurca in explicatii

Controlul fiscal masiv desfasurat la Nitramonia despre care TRANSILVANIA EXPRES a scris in urma cu doua luni, a evidentiat restanta de 17 miliarde TVA, peste 111miliarde baza pentru impozit pe profit nevirat la stat, dar si peste 101 miliarde lei cheltuieli nedeductibile, pentru care nu s-au virat impozite la bugetul consolidat de stat. Controlul Fiscal de Stat Brasov a constatat ca repartitia resurselor financiare si materiale din stocurile uzinei-mama, catre puii desprinsi din Nitramonia, in special catre Nitroexplozives SA, a fost facuta ilegal. Concluziile raportului au facut obiectul unei sesizari penale a Directiei Generale a Finantelor Publice impotriva directorilor Mihai Tanjala si Mihai Barbuliceanu la sectia DICOT a Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov.
Tanjala se apara neconvingator
Fostul director, Mihai Tanjala, a incercat sa revina cu completari la contestatia pe care a facut-o la Controlul Fiscal Brasov. Tanjala ar fi vrut sa contrazica concluziile raportului inspectorilor fiscali, finalizat la sfarsitul lunii aprilie. Astfel, Directia Generala a Finantelor Publice s-a trezit cu o noua contestatie si cu completarea acesteia, in 6 si in 8 iunie, in care fostul director reclama nedreptatea care i s-ar fi produs atunci cand a fost obligat sa plateasca peste 17 miliarde TVA restant, aferent transferului de resurse materiale de la Nitramonia la puii rezultati prin divizare. Baza de impozitare calculata de controlul fiscal s-a ridicat la 85 de miliarde, suma pe care directorii combinatului fagarasean au omis sa o considere purtatoare de TVA. Bunurile in valoare de 85 de miliarde au fost distribuite catre puii Nitramoniei, in cadrul divizarii, fara sa se perceapa TVA, insa au fost considerate cheltuieli si nu aport de capital social. Conform Legii 571, art 128 insa, numai in cazul in care aportul este subscris pentru constituirea de capital social la societatea rezultata din divizare, platitoare de TVA, nu se achita TVA pentru acel aport . Nu este insa cazul Nitramoniei. Deci stocurile de bunuri erau purtatoare de TVA. Cum directorii n-au transferat si datoriile alaturi de bunurile societatilor comerciale divizate, creditorii combinatului , au fost pusi in pericol. Mai ales statul, care s-a trezit ca nu mai are de unde sa-si recupereze creantele. Mihai Tanjala a invocat un raport de audit al firmei SC Morfinex SRL, care aprecia ca legislatia este interpretabila , fara a da totusi o concluzie ferma in legatura cu evaziunea fiscala si cu neplata datoriilor catre bugetul consolidat de stat in cazul Nitramoniei. Tanjala a sustinut daca am fi facturat transferul de bunuri catre puii Nitramoniei, acestia ar fi avut de recuperat TVA, ceea ce ar fi insemnat evaziune fiscala.
Acuzatii de evaziune fiscala
Cu toate acestea, tocmai fiindca Nitramonia a inregistrat bunurile materiale ca venituri impozabile, prin nefacturare s-a creat evaziunea fiscala, sustine raportul controlorilor fiscali. Pe de alta parte capitalul social al societatilor rezultate in urma divizarii este mult mai mic decat valoarea bunurilor transferate, deci bunurile sunt purtatoare de TVA. Aceste bunuri materiale au fost prinse in bilanturile contabile ale Nitramoniei ca fiind cheltuieli, deci consumate in cursul activitatii combinatului, deci nu s-a putut consemna o reducere a obligatiilor la bugetul consolidat de stat, au concluzionat inspectorii. In acest fel, dupa patentul omologat de Tanjala si Barbuliceanu, oricine si-ar putea diviza firma datoare la stat, dupa care si-ar transfera bunurile materiale si financiare catre puii rezultati, dupa care ar introduce vechea firma in faliment, potrivit Legii 64, cu datorii cu tot.
O cu totul alta situatie s-a inregistrat la Tractorul UTB SA, unde in urma divizarii au fost transferate alaturi de bunuri si obligatii la buget, desi societatea era in proprietate de stat. Pentru obligatiile netransferate insa, uzina mama a devenit actionara la puii rezultati din divizare. Similar, in cazul Nitramoniei, DGFPCFS Brasov, respectiv Ministerul Finantelor, urma sa devina actionar la puii Nitramoniei, in baza obligatiilor netransferate. Cine a avut astfel interes sa lase combinatul fagarasean cu toate obligatiile si fara , in afara de directorii si patronii sai?
Export neautorizat de explozibil
Chestionat de reporterul cotidianului nostru intr-o conferinta de presa din luna mai, in legatura cu autorizarea exporturilor de azotat de amoniu poros catre tarile din lumea araba, Mihai Tanjala a invocat SRI in apararea sa. Toate exporturile de explozibili si de azotat de amoniu poros (n.r. folosit la fabricarea explozibililor ) catre tarile arabe, au fost autorizate de SRI. Noi am informat aceasta institutie despre fiecare asemenea export, stiti, pe canale speciale. SRI ne-a comunicat ca totul este in regula , a decalrat sus si tare fostul director. Lucrurile nu stau insa nici pe departe asa. Surse din SRI Bucuresti au tinut sa infirme insa cele sustinute de Tanjala, motivand ca potrivit legii, nu SRI are competenta de a autoriza exporturile de explozibili si de azotat de amoniu poros, ci ANCESIAC, adica Agentia Nationala de Control al Exporturilor Strategice si a Interzicerii Armelor Chimice. Agentia cu pricina nu este subordonata SRI, ci guvernului. Azotatul de amoniu poros a intrat in vizorul agentiei abia dupa tragedia de la Mihailesti, deci in a doua jumatate a anului trecut. Nitramonia exporta aceasta substanta periculoasa cu mult inainte de restrictii, inclusiv in perioada in care Tanjala a fost director. Incercarea fostului director de a implica SRI in afacerile tenebroase din combinatul fagarasean nu au astfel nici cel mai mic suport in realitate.
Puii Nitramoniei urmau sa fie vanduti
Dupa divizarea Nitramoniei si transferul tuturor stocurilor de bunuri catre puii combinatului, fara obligatiile fiscale aferente, Tanjala si Barbuliceanu – cel din urma considerat eminenta cenusie operatiunii – au incercat vinderea unui pachet important de actiuni ale societatilor rezultate catre compania norvegiana Nords Hydro, unul dintre cei mai mari producatori de ingrasaminte chimice din lume. Bineinteles, puii respectivi fiind curatati de toate datoriile, care au ramas doar in carca societatii-mama. Vanzarea s-a discutat la Paris in perioada 10.03-13.03.2004. Deci inainte ca AVAS sa redevina proprietar la Nitramonia si la puii sai, in contul datoriilor catre bugetul de stat. Lucrul acesta a devenit cunoscut chiar dintr-o adresa trimisa de Tanjala la DGFPCFS Brasov in 08.06.2005. Mentionam ca in mod eronat organul de control precizeaza ca deplasarea in perioada 10.03 13.03 2004 la Paris, unde a avut loc intalnirea cu reprezentantul lui Nords Hydro (partener al societatii cu care exista protocol si urma sa semnam actul comercial, cat si un acord, ca acestia sa devina actionari la Nitramonia) s-a realizat in scop personal . Inspectorii fiscali nu au facut, de fapt, nici o precizare cu privire la oportunitatea excursiei , ci doar au stabilit ca sumele cheltuite sunt impozabile.
Tanjala, ingrijorat pentru Nitramonia
Fostul director al combinatului fagarasean a acuzat maniera de control a inspectorilor fiscali declarandu-se deranjat de atitudinea acestora. Pe timpul controlului actiunea inspectorilor a fost intransigenta, am putea spune chiar dura, neacceptand ca document justificativ al deplasarii (n.r. la Paris ) decat contractul comercial. (…) In conditiile in care AVAS si-a anuntat intentia de privatizare a societatii comerciale, intocmindu-se caiete de sarcini, prin eventuala repartizare a sumei de 3 milioane USD (n.r. valoarea stocurilor facturata cu TVA) s-ar afecta privatizarea acestora, conducand la responsabilitatea noastra pentru posibilul esec al privatizarii , avertizeaza grijuliu fostul director in 8 iunie. Pentru sporirea atractivitatii la privatizare, calea legala ar fi fost insa o eventuala anulare a datoriilor de catre stat si nu de catre directori sau patroni. Mai ales cand procedeul ales este o divizare care sta sub semnul incalcarii legii.