Coșmar pe aeroporturi pentru turiștii români: Zborurile charter pe ruta România – Hurghada și retur, paralizate de întârzieri uriașe. Ce soluții există și cum își pot recupera pasagerii banii

Vacanțele exotice din Egipt încep și se termină adesea cu nervi întinși la maximum și ore întregi petrecute pe scaunele din aeroporturi. Tot mai mulți turiști români, inclusiv din zona Brașovului și a Transilvaniei, reclamă întârzieri colosale ale zborurilor charter operate atât la plecarea din țară spre Hurghada, cât și la întoarcere.

Subiectul a explodat în mediul online, în special pe grupurile dedicate pasionaților de călătorii, precum comunitatea Călătorește românește în Egipt. O postare recentă privind o întârziere de 5 ore pe aeroportul din Hurghada a unei curse operate de compania HiSky a declanșat un val de reacții, scoțând la iveală o problemă sistemică ce afectează ambele sensuri de zbor.

Efectul de domino: Cum o problemă din România blochează turiștii în Egipt și invers

Analiza mărturiilor pasagerilor arată că nemulțumirile nu sunt izolate și vizează deopotrivă plecările din țară și retururile. Mecanismul acestor întârzieri funcționează ca un efect de domino, din cauza modului în care sunt programate aeronavele de tip charter:

• Blocaje la plecarea din România: Când o aeronavă înregistrează o defecțiune tehnică sau o întârziere matinală pe un aeroport din țară (de exemplu, la Oradea, Cluj-Napoca sau București), turiștii care abia își încep concediul pierd prima zi de cazare la resort.
• Blocaje la întoarcerea din Hurghada: Aceeași aeronavă care ajunge cu întârziere în Egipt preia ulterior pasagerii care trebuie să se întoarcă în alte orașe din România. Astfel, o problemă apărută dimineața în țară ajunge să blocheze sute de oameni în terminalul din Hurghada până târziu în noapte, provocând pierderea conexiunilor terestre (autobuze, trenuri sau zboruri interne).

În discuțiile din online, experiențele sunt puternic polarizate. În timp ce unii călători povestesc despre coșmaruri recente – invocând întârzieri record de 13 sau chiar 19 ore în ultimele luni –, alții menționează că au avut parte de zboruri impecabile și laudă profesionalismul echipajelor. Această discrepanță indică o vulnerabilitate majoră în gestionarea crizelor operaționale, amplificată de lipsa comunicării transparente la porțile de îmbarcare.

Ghidul drepturilor pasagerilor: Ce spune legea europeană

În ciuda confuziei care persistă în rândul multor turiști – unii crezând eronat că zborurile charter din afara Uniunii Europene nu sunt reglementate –, legislația europeană oferă o protecție clară.

Conform Regulamentului (CE) nr. 261/2004, pasagerii sunt protejați atât la plecarea din România spre Hurghada, cât și la întoarcerea din Hurghada spre România, cu condiția ca zborul să fie operat de o companie aeriană înregistrată în UE (precum cazul HiSky Europe ori Tarom).

Ce obligații au companiile aeriene și ce pot cere turiștii:

1. Asistență gratuită în aeroport (după 3 ore de întârziere): Operatorul aerian este obligat să le ofere pasagerilor mese și băuturi răcoritoare proporțional cu timpul de așteptare, precum și acces la mijloace de comunicare. Dacă întârzierea se prelungește peste noapte, compania trebuie să asigure cazarea la hotel și transportul până acolo. Sfat practic: Dacă nu se oferă vouchere, păstrați bonurile fiscale pentru mâncare și apă pentru a cere decontarea.
2. Compensații financiare de 400 € de persoană: Pentru distanța dintre România și Hurghada (cuprinsă între 1.500 și 3.500 km), orice întârziere la destinația finală mai mare de 3 ore dă dreptul fiecărui pasager la o despăgubire fixă de 400 de euro (indiferent de prețul plătit pe pachetul turistic).
3. Defecțiunile tehnice NU scutesc compania de plată: Companiile invocă adesea probleme tehnice la aeronavă. Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, defecțiunile tehnice obișnuite, descoperite în timpul mentenanței sau cauzate de uzura pieselor, nu reprezintă „circumstanțe extraordinare” și sunt eligibile pentru despăgubiri.

Cum ar putea fi limitate aceste întârzieri colosale?

Pentru ca vacanțele turiștilor să nu mai fie compromise de ore întregi de incertitudine în terminale, specialiștii din aviație și asociațiile pentru protecția consumatorilor indică patru direcții urgente de acțiune:

• Obligativitatea aeronavelor de rezervă („stand-by”): Companiile care operează lanțuri de zboruri charter cu grad maxim de încărcare ar trebui să dispună de cel puțin o aeronavă de rezervă pe bazele principale din România. În cazul unei defecțiuni, aceasta ar putea prelua cursele, evitând blocarea în lanț a mai multor aeroporturi timp de 10–20 de ore.
• Audituri și sancțiuni drastice din partea autorităților: Autoritățile aeronautice naționale și europene trebuie să monitorizeze mai strict operatorii care înregistrează întârzieri recurente pe rutele de vacanță și să aplice amenzi usturătoare acolo unde se dovedește că întârzierile provin dintr-o planificare nerealistă a orarului de zbor (timpi prea scurți între aterizare și decolare).
• Responsabilizarea turoperatorilor: Agențiile de turism care vând pachetele charter ar trebui să includă în contractele cu transportatorii aerieni penalități clare pentru întârzierile majore și să asigure reprezentanți dedicați în aeroporturi pentru gestionarea rapidă a asistenței (apă, mâncare, informații clare).
• Automatizarea și accelerarea despăgubirilor: Scurtarea termenelor legale în care companiile aeriene sunt obligate să răspundă reclamațiilor directe ale pasagerilor, astfel încât turiștii să nu mai fie nevoiți să apeleze la firme intermediare (care rețin comisioane de 25–35%) sau să aștepte luni de zile pentru a-și primi drepturile.

Ce trebuie să facă concret un turist blocat pe aeroport?

1. Nu aruncați cartea de îmbarcare (boarding pass-ul) și păstrați confirmarea rezervării / voucherul de vacanță.
2. Solicitați în scris motivul întârzierii de la reprezentanții companiei din aeroport sau faceți capturi de ecran cu panourile de afișaj (FIDS) care arată noua oră de decolare/aterizare.
3. Depuneți cererea de despăgubire direct pe site-ul companiei aeriene la întoarcerea în țară, invocând Regulamentul (CE) 261/2004, pentru a încasa integral suma de 400 € de persoană.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.