Enclavizare – Doi parlamentari UDMR vor sa micsoreze judetul Brasov

Trei comune brasovene, cuprinse in proiectul de lege privind Tinutul Secuiesc
Doi parlamentari UDMR, Csaba Sogor si Becsek Garda Dezso au depus la Camera o initiativa legislativa controversata privind infiintarea Tinutului Secuiesc. Pana acum, din cate s-a vorbit in presa, se stia ca respectivul proiect prevede autonomia judetelor Covasna, Harghita si Mures. Liderul brasovean al Partidului Popular al lui Corneliu Ciontu, desprins din PRM, fostul consilier local Puiu Vladimir, a dezvaluit ca, in respectivul proiect, Tinutul Secuiesc ar include si comunele brasovene, cu populatie predominant maghiara: Apata, Ormenis si Racos. Realizarea autonomiei „Tinutului Secuiesc”, reprezinta telul atat al „moderatilor”- reprezentati de UDMR, cat si a „radicalilor”- reprezentati de Consiliu National Secuiesc si Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania. Difera doar stategia de realizare; primii fiind adeptii infaptuirii „pasilor marunti”, iar ceilalti ai unor „actiunii in forta”.

Primarii nici nu vor sa auda
Comunele Apata, Ormenis si Racos, sunt conduse de primari maghiari, care insa au considerat initiativa colegilor ca fiind aberanta, in primul rand pentru ca nu are legatura cu vointa locuitorilor din cele trei localitati. Primarul maghiar liberal al Apatei, Iuliu Boloni, a delimitat foarte clar granitele judetului. El a parasit dealtfel UDMR dupa alegerile locale din 2004, intrucat nu fusese ajutat suficient de partidul sau, inscriindu-se in PNL. „Tinuturile locuite de secui se intind pana la Olt. Intotdeauna Oltul a fost granita dintre maghiarii brasoveni si cei care se autointituleaza secui. Dincoace de rau, maghiarii care traiesc in judetul Brasov sunt inclusi in zona saceleana a maghiarimii, care nu este secuiasca. Ce treaba avem noi cu ceea ce doresc unii parlamentari ai UDMR? Sa vina aici si sa vada cu ce greutati ne confruntam. Eu nu mai sunt primar al UDMR, iar de cand am preluat conducerea primariei am marit bugetul local de aproape zece ori, la peste 30 de miliarde de lei. Nu stiu cine a putut initia o asemenea prostie cu alipirea la Tinutul Secuiesc. La zilele comunei noastre (n.r. tinute ieri si alaltaieri ) n-a venit nici un parlamentar UDMR, desi noi i-am trimis in Parlament ” s-a plans Boloni.

„Nu sunt normali”
In acelasi registru s-a incadrat si parerea primarului UDMR al comunei Ormenis, Janos Gergely, extrem de intrigat ca nu a fost consultat pe aceasta tema. „Nu avem noi ce cauta in Tinutul Secuiesc. Noi suntem brasoveni si nu inteleg cum este posibil ca acei parlamentari sa nu ne intrebe si pe noi cand au asemenea initiative. Cred ca nu sunt normali. Veniturile comunei noastre sunt foarte reduse si nu avem bani nici pentru intretinerea Primariei. Pe noi asta ne preocupa, nu judetul Covasna”, spune Gergely.

„Nu voi fi de acord cu asa ceva”
Primarul din Racos, Josif Kozocsa, independent, a fost si mai categoric „Am o parere foarte proasta despre initiativa UDMR. Eu nu fac parte din acest partid si nu am fost consultat in legatura cu acest proiect de lege. Cat timp voi fi eu primar nu voi fi de acord cu asa ceva. Racosul nu a fost niciodata in tinutul secuiesc al celor Trei Scaune si nu avem nimic in comun cu maghiarii din judetele care au apartinut acestui teritoriu. Cei care promoveaza aceste idei vor da gres. Cred ca este vorba de oarece dedesubturi ale UDMR, sa-i treaca pe maghiarii din aceasta zona la secui si sa mai castige niste voturi. Ei merg pe principiul pasilor marunti”, a apreciat primarul.

„N-am auzit”
Liderii UDMR Brasov, Andras Szakal si Atilla Kovacs, au negat deasemenea ca ar avea cunostinta de continutul proiectului sau ca ar sustine un asemenea proiect legislativ. Subprefectul UDMR al Brasovului, aflat sambata la sarbatoarea „Zilele Apatei” s-a aratat surprins de initiativa colegilor de partid „Eu nu am auzit de un asemenea proiect si nu cred ca are vreo sansa. Tinutul Secuilor se intindea dincolo de Olt si nu este posibil ca trei comune din judetul Brasov sa treaca sub alta organizare administrativa ”, a precizat Andras Szakal. Sarbatoarea de la Apata s-a desfasurat in rest ca de obicei, cu manifestari si concerte „bilingve” si cu obiceiuri ale ambelor comunitati, romane si maghiare. Micii si berea asigurate de Primarie n-au avut nevoie de nici o „traducere”.

„Tinutul Secuiesc”
In secolul XII-XIII, pentru paza trecatorilor din Carpati, in estul Transilvaniei sunt colonizati secuii, o populatie de razboinici subordonata puterii centrale. Asupra originii secuilor, istoricii n-au ajuns la un consens. Unele teorii sustin descendenta din huni, altele din avari sau din pecinegi, cabari, gepizi; unele teorii sustin faptul ca secuii sunt unguri de bastina, in timp ce altele apreciaza ca secuii ar fi un popor deosebit de unguri. Secolul XV aduce schimbari in structura proprietatii in sud-estul Transilvaniei in sensul improprietaririi unor nobili pe pamanturile secuilor si implicit o restrangere a drepturilor si privilegiilor acestora din urma de catre voievodul Transilvaniei. O parte a secuilor care si-au pierdut drepturile specifice au fost nevoiti sa emigreze in Moldova si Muntenia. O vreme secuii au fost considerati o „natiune” distincta de cea maghiara, ca urmare, au provocat dese revolte impotriva maghiarilor. Incepand cu a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, secuii au devenit parte componenta a natiunii maghiare moderne. Dupa infrangerea Revolutiei de la 1848-1849, vechea forma de organizare administrativ-teritoriala a secuilor, Scaunele, care presupunea o autonomie politica si administrativa, a fost desfiintata, instaurandu-se timp de aproape 5 ani stare de asediu si o administratie militara, care a durat pana la 4 iunie 1850, cand teritorial Transilvania a fost impartita in 10 Prefecturi, secuii fiind inglobati in Prefectura Odorhei cuprinzand o populatie de 174.127 locuitori din 200 de localitati. In 1860 s-au reinfiintat vechile Scaune, dar restauratia a durat putin, deoarece dupa dualismul austro-ungar, prin Legea XXXIII din 1876, teritoriul Transilvaniei a fost reorganizat in Comitate (judete), pe teritoriul Secuimii luand fiinta Comitatele Mures, Ciuc, Odorhei si Trei Scaune. Aceasta organizare administrativa, prin care judetele erau conduse de prefecti, ca reprezentanti ai puterii centrale de la Budapesta, a pus capat definitiv vechii autonomii secuiesti. Autonomia „Tinutului Secuiesc” a fost suprimata, inainte de Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Dupa Dictatul de la Viena, din septembrie 1940, prin arestari, maltratari, terorizari si expulzari fortate de populatie, insotite si de masuri de convertire si trecere de la religia ortodoxa si greco-catolica, la alte confesiuni de expresie maghiara, numarul romanilor a fost drastic diminuat. Dupa instaurarea comunismului, pentru o scurta perioada, cu sprijinul lui Stalin, se infiinteaza Regiunea Autonoma Maghiara.

80 % dintre secui, proautonomie
Liderul Uniunii Civice Maghiare (UCM), Szasz Jeno, a declarat recent ca 78 % din populatia Tinutului Secuiesc considera mai importanta autonomia decat integrarea in UE. El a adus in sprijinul declaratiei sale rezultatele unui sondaj de opinie facut la comanda UCM.