Cum isi pregateste omenirea Apocalipsa

La 60 de ani de la primele bombardanente atomice, riscul unui accident nuclear este foarte mare
La 9 august 1945, la Nagasaki, americanii au lansat cea de-a doua bomba nucleara. Imediat dupa aceea, orasul parea o imagine apocaliptica, devastat de aceasta „arma de tip nou”, ale carei consecinte nu se cunosteau. Pe 6 august 1945, ora 8.15, bomba de la Hiroshima a facut circa 140 de mii de victime, a lasat in urma intre 2.000 si 6.500 de copii orfani, desi numarul lor exact ar putea ramane pentru totdeauna necunoscut. La 60 de ani de la tragedie, cercetatorii americani au inceput sa proiecteze o noua generatie de arme nucleare, Iranul a anuntat ca si-a reluat programul nuclear, Israelul nu recunoaste ca ar detine astfel de bombe.

„Little boy“ la Hiroshima
Presedintele american Harry S. Truman a ordonat primul atac cu bomba atomica asupra civililor. Avionul, Enola Gay, a lansat bomba „Little boy” („Baietasul”) care a creat un val de caldura care a ajuns pana la 4 000 de grade Celsius pe o suprafata de 4 kilometri si jumatate.
Femeile si copiii au fost incinerati instantaneu. Organele lor interne au fiert, iar oasele li s-au carbonizat. Masinile de pe strazi au fost topite, iar casele – spulberate.
„Deodata, a patruns in camera o lumina puternica, ca lumina de la blitul unui aparat de fotografiat, doar ca era de 10, de 100 de ori mai puternica”, spune Hitoshi Takaiama, care a vazut explozia.
„Am vazut oameni aproape dezbracati, cu pielea de pe corp atarnand, innegrita, acoperita de scrum. Stateau nemiscati. N-am vazut niciodata ceva atat de groaznic”.

Ceas oprit la ora 8.15
In 1945 Hirosima era o baza militara japoneza si important port, cu o populatie de aproximativ 350.000. Bomba atomica a distrus cladiri pe o raza de 2,5 kilometri, aproape o treime din populatie a murit in prima saptamana de dupa bombardament. Multi altii au murit dupa aceea ca urmare a efectelor radiatiilor.
Hiroshima de astazi un oras modern, ca multe altele din Japonia, un important centru industrial cu o populatie de 1,1 milioane.
La Memorialul din Hiroshima, vizitatorii pot vedea azi sute de relicve apartinand copiilor ucisi: uniforme scolare arse, o tricicleta contorsionata si un ceas de buzunar oprit la ora 8.15.

„Fat Man” la Nagasaki: 80.000 de victime
Pe 9 august s-a tinut o alta ceremonie comemorativa, pentru Nagasaki, cel de-al doilea oras nipon care a suferit de pe urma unei bome atomice. Bomba de la Nagasaki, cu numele de cod „Fat Man” („Grasul”), continea plutoniu si avea lungimea de 2,3 metri, diametrul de 1,5 metri si greu-tatea de circa 4,5 tone.
Energia sa distructiva echivala cu circa 21.000 de tone de TNT. Circa 74.000 de oameni au murit aproape imediat, iar un numar egal au fost raniti.
Bilantul total al mortilor a fost estimat la 80.000 de victime. In urma exploziilor, multi au suferit din cauza efectelor radiatiilor, dezvoltand malformatii, leucemie.
Majoritatea istoricilor afirma ca Japonia era secatuita de razboi si nu mai putea rezista mult in fata Aliatilor, asa ca utilizarea bombelor atomice a scurtat razboiul cu doar cateva luni, in schimbul vietilor a zeci de mii de japonezi.

Americanii lucreazala alte bombe
La 60 de ani de la Hiroshima si Nagasaki, cercetatorii americani au inceput sa proiecteze o noua generatie de arme nucleare, mai puternice. Responsabilii americani au declarat ca programul ar putea contribui la reducerea arsenalului si costurilor de intretinere, in timp ce criticii avertizeaza in legatura cu redeschiderea laboratoarelor din domeniul nuclear si cu o posibila redeclansare a cursei inarmarii.
Programul, la care lucreaza, ii prezent, mai putin de 100 de persoane, va fi extins, primele proiecte, inclusiv noile prototipuri de focoase, urmand sa fie finalizate in urmatorii 5-10 ani. Proiectantii incearca acum sa fabrice proiectile mai puternice care sa nu se deterioreze o data cu trecerea timpului.

Iranienii si-au reluat programul nuclear
Zilele acestea Iranul a anuntat ca si-a reluat programul nuclear, desi SUA si Uniunea Europeana au precizat ca o astfel de decizie va aduce Teheranul in dezbaterea Consiliul de Securitate ONU. Hotararea Iranului survine chiar inaintea unei reuniuni de urgenta a Agentiei Internationale pentru Energie Atomica. Un inalt oficial iranian, Mohamad Saidi, a afirmat ca la o centrala nucleara din orasul Isfahan au fost reluate activitatile legate de procesul de conversie nucleara. Oficialii iranieni sustin ca in centrala au fost instalate camere de luat vederi, cu ajutorul carora expertii Agentiei se pot convinge ca Iranul isi respecta promisiunea si proceseaza uraniu exclusiv in scopuri pasnice.

Israelul nu recunoaste nimic
Mai multe documente din Arhiva Nationala Britanica a scos la iveala faptul ca Marea Britanica a vandut in secret Israelului materiale pentru programul nuclear initiat in 1958 de statul evreu. Acestea arata faptul ca 20 de tone de apa grea in valoare de 1,5 milioane lire sterline au fost exportate catre Israel. Apa grea era vitala in procesul de obtinere a plutoniului la reactorul nuclear din Dimona, in desertul Neghev, unde Israelul este banuit ca ar detine circa 200 de focoase nucleare. Mai mult, nu a fost impusa nici o conditie referitoare la utilizarea in scopuri pasnice a materialelor, oficialii britanici considerand ca o astfel de masura ar fi fost „exagerata”.
Intr-unul dintre documente, un oficial din Ministerul de Externe, Donald Cape, mentiona ca „prefera sa nu faca dezvaluiri Statelor Unite”. Cu toate ca nu a efectuat teste nucleare publice si nu recunoaste ca ar detine arme nucleare, Israelul nu a semnat Tratatul de Neproliferare Nucleara. Acest lucru nu permite Agentiei Internationale pentru Energie Atomica sa inspecteze instalatiile nucleare ale acestuia.

India si Pakistan: s-au impacat la cricket
Tensiunea dintre India si Pakistan nu pare sa degenereze pana la folosirea armelor atomice, una impotriva celeilalte. Primavara aceasta, un meci de cricket dintre India si Pakistan s-a dovedit a fi unul dintre cele mai benefice evenimente pentru o detensionare a relatiilor dintre cele doua tari, grav afectate de disputa armata asupra teritoriului Kashmir.
Presedintele pakistanez, Pervez Musharaff, a facut o vizita neoficiala in India cu prilejul manifestarii sportive si, dupa ce a asistat la inceputul meciului alaturi de cel indian, Manmohan Singh, s-au retras pentru convorbiri „foarte pozitive”, cum au fost descrise de New Delhi. Musharaff, care a declarat ca a venit „cu un mesaj de pace”, este la prima sa vizita in India dupa summitul esuat din 2001, urmat de intetirea conflictului din Kashmir.

Opt puteri nucleare
In mai anul acesta, reprezentanti a mai mult de 180 de tari au luat parte, la sediul din New York al Organizatiei Natiunilor Unite, la deschiderea Conferintei asupra tratatului de neproliferare nucleara. Incheiat acum 35 de ani, tratatul are ca scop impiedicarea dezvoltarii armamentului nuclear. Secretarul general al ONU, Kofi Annan, a cerut revizuirea tratatului inainte ca acesta sa nu mai poata fi aplicat. Inainte de inceperea conferintei, SUA a cerut actiuni de urgenta in cazul Coreei de Nord si Iranului. Astazi, peste 31.000 de bombe atomice si enorme cantitati de „materie prima” sunt mentinute de catre cele 8 puteri nucleare cunoscute (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Franta, India, Pakistan si Israel – care, desi n-a confirmat, detine in prezent, conform estimarilor, 200 de bombe). Sporeste continuu posibilitatea ca arme nucleare sau materii prime sa ajunga in miinile teroristilor.

Amenintari din toate partile
In ajunul deschiderii conferintei, oficialitatile din Coreea de Nord au anuntat un nou test cu o racheta cu raza medie de actiune. Anul trecut presa japoneza afirmase ca SUA a elaborat un plan care prevede folosirea a 30 de bombe nucleare pentru a impiedica regimul nord-coreean sa invadeze Coreea de Sud.
Luna trecuta un general de la Beijing, citat de Financial Times, a declarat ca statul chinez e gata sa recurga la arme nucleare daca va fi atacat de SUA intr-un conflict legat de Taiwan. Generalul chinez a adaugat, subliniind ca vorbeste in nume personal si nu in numele guvernului de la Beijing.
In urma atentatelor din ultimii ani, Moscova si Washingtonul au elaborat un plan comun de masuri pentru imbunatatirea protectiei siturilor lor nucleare in fata amenintarilor teroriste.

„Riscul unui accident nuclear este mare”
„As caracteriza politica nucleara de astazi a SUA drept extrem de periculoasa. Riscul unei lansari atomice accidentale este inacceptabil de mare”, a declarat recent fostul secretar al Apararii din SUA, Robert S. McNamara. Fostul inalt responsabil american, in timpul cat a fost in functie, a avut drept de decizie in privinta utilizarii armei nucleare. McNamara a facut parte din echipa fostului presedinte John Kennedy. Fostul demnitar a povestit ca omenirea a fost la un pas de catastrofa in 1962. Invazia americana asupra Cubei ar fi putut provoca un razboi nuclear cu consecinte devastatoare. (a.a.)

Experimentul Trinity
Pe data de 16 iulie 2005 s-au scurs 60 de ani de cand oamenii de stiinta care participau la proiectul Manhattan au asistat la prima explozie a unei bombe atomice. Experimentul Trinity, organizat in secret in desertul Alamogordo din New Mexico, in regiunea numita „Jornada del Muerto”, a demostrat puterea acestei arme. Cercetatorii proiectului Manhattan au inceput in 1942 producerea primei bombe atomice, in plin razboi impotriva Germaniei naziste si a aliatilor ei. In iulie 1945 se finalizeaza producerea a doua bombe: una din uraniu („Little Boy”) si alta din plutoniu („Fat Man”). Robert Oppenheimer, seful proiectului Manhattan, da citire unui celebru citat dintr-un text sanscrit: „Am devenit asemeni mortii, cel mai marele distrugator de lumi”. Mai multi membri ai echipei de cercatatori s-au adresat dupa acest experiment presedintelui Truman pentru a-i cere sa nu foloseasca aceasta bomba impotriva japonezilor, datorita fortei sale prea distrugatoare. In desertul Alamogordo, un crater de 800 de metri a ramas marturie experimentului Trinity.