[ViDEO] BRAȘOV. Serviciul Județean Salvamont va fi desființat!

O decizie a Consiliului Județean (CJ) Brașov a stârnit mare vâlvă la ședința ordinară de miercuri, înainte de se vota în plen. Serviciul Public Județean Salvamont (SPJS) Brașov se va desființa începând cu luna aprilie, fiind înlocuit cu Compartimentul Salvamont, care va avea ca atribuție principală coordonarea din punct de vedere administrativ și organizatoric a activității de salvare montană din județ desfășurată de serviciile locale Salvamont.

Astfel, în urma reorganizării, au fost desfiinţate trei posturi: cel de director, ocupat de Ciprian Pais, de contabil şef, ocupat de Nicolae Petruşca, şi unul de inspector, ocupat de Mariana Ciocan, toți trei intrând în preaviz timp de 20 de zile. Conform deciziei CJ Brașov, pentru noul compartiment sunt prevăzute 11 posturi de salvatori montani, iar personalul de execuţie din cadrul SPJS Brașov este transferat la noul compartiment, fără a fi modificate salariile.

„Am avut un serviciu cu un grup administrativ stufos cu oameni, precum director, contabil, șef de personal, care încasau salarii fără a avea încărcătura suficientă pentru activitatea lor. Întrucât în cadrul CJ avem serviciul de personal și partea de contabilitate, am considerat că această integrare va permite pe viitor chiar suplimentarea posturilor de salvamontiști, iar ceea ce avem noi ca sarcină este de a avea o imagine reală a ceea ce se întâmplă pe fiecare traseu montan din județul Brașov. Eu lucrez cu ei de peste un an și jumătate, le-am cerut rapoarte de activitate zilnică și știu exact ce se întâmplă și îmi doresc ca în aceeași măsură să fie tratat fiecare masiv din județ, pentru că toate sunt în responsabilitatea noastră. Trebuie să existe o eficienţă şi o gândire integrată în tot ceea ce înseamnă activitatea de salvamont în judeţul Braşov”, a argumentat decizia președintele CJ Brașov, Adrian Veștea. (vezi video 1)

Acum sunt opt salvamontiști

În acest moment, SPJS Brașov are o formaţie Salvamont la Victoria, compusă din trei persoane angajate, care se ocupă de partea de nord a masivului Făgăraş unde există 45 de kilometri de trasee în creastă. Serviciul are, de asemenea, o formaţie Salvamont la Săcele, cu patru salvatori pentru două masive – Ciucaş şi Piatra Mare şi o „formaţie de intervenţie rapidă” pentru tot judeţul Braşov, ce răspunde de unitățile administrativ-teritoriale care nu şi-au înfiinţat servicii publice pentru această activitate de intervenție montană, cu un singur om, de aceea el primeşte ajutor, la nevoie, de la salvatorii din formaţia de la Săcele, după cum a precizat Ciprian Pais.

Subiectul a fost intens dezbătut de aleşi, unii social-democraţi declarându-se nemulţumiţi de faptul că au primit proiectul de hotărâre „cu mare întârziere şi nu au avut timp să studieze documentaţia”. Cel mai vocal a fost consilierul județean PSD Radu Mitric, care a ridicat problema celor trei salvatori de la Baza Salvamont Victoria, care intervin în cazul unor accidente din Masivul Făgăraş: „Ei rămân acolo? Dacă nu, ce se întâmplă cu această zonă. Există servicii locale care să intervină? Eu ştiu că nu. Dacă cei trei salvatori montani vor fi mutaţi la Braşov, cum se poate interveni în timp util?”. (vezi video 2)

În replică, Veștea a spus că în primăriile pe teritoriul cărora sunt traseele montane din Masivul Făgăraş pot înfiinţa propriile servicii de salvamont, inclusiv cu ajutorul voluntarilor.

Nu mai este ca altădată!

Directorul SPJS Brașov Ciprian Pais a asistat la toată dezbaterea din plen, părăsind sala de ședință imediat după votarea hotărârii, astfel că pentru un punct de vedere a fost contactat telefonic.

„Tocmai pentru că avem prea puţini oameni, mai exact opt, întotdeauna am intervenit şi cu salvatorii de la Săcele, lăsând masivele Ciucaş şi Piatra Mare neacoperite în timpul intervenţiilor în judeţ (…) Legea spune clar că formaţia de salvatori montani are minim șase membri. Or, noi, şi în acest moment am funcţionat la avarie. În judeţ sunt încă probleme la Bran, Moieciu şi Fundata, iar la Predeal sunt doi salvatori neacreditaţi, la Râşnov, unul singur”, a spus Pais.

El a mai precizat că cele mai bune servicii sunt în acest moment cele organizate în municipiul Braşov, unde serviciul din cadrul Primăriei are 13 salvatori montani şi 12 angajaţi TESA, inclusiv un doctor, şi Salvamont Zărneşti, unde sunt șapte oameni pentru intervenţii.

Cât privește căutarea de voluntari pentru astfel de intervenții, așa cum a dat de înțeles Veștea că ar fi recomandabil pentru UAT-uri, Ciprian Pais este sceptic, afirmând că este foarte greu să găsești persoane cu pregătirea necesară să intervină atunci când este cazul, cu atât mai mult dacă sunt angajați la diverse firme: „Câtă înțelegere vor avea de la angajatori să lipsească atunci când este nevoie? Înainte de ’89 era altfel organizarea, erau angajați în uzine de exemplu, dar la nevoie plecau pe traseu, pentru că asta era sarcina lor, ca salvamontiști voluntari”.