BRAȘOV. O pitorească tradiţie neîntreruptă de 185 de ani

Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:”Table Normal”; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-parent:””; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin-top:0cm; mso-para-margin-right:0cm; mso-para-margin-bottom:10.0pt; mso-para-margin-left:0cm; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:”Times New Roman”,”serif”;}

Așa cum v-am informat deja AICI, șcheienii și brașovenii sunt invitați să participe astăzi în număr cât mai mare la „Jocul strămoșesc de la Șargu” (vedeţi în galeria foto imagini din 2014). Secretarul și purtătorul de cuvânt al Uniunii Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, doctor în istorie Alexandru Stănescu, a dorit însă să prezinte în detaliu acest eveniment tradițional al Șcheienilor, atestat încă din 1830 ca unul dintre cele trei jocuri strămoșești vechi. El a precizat că în acest an vor participa la joc 30 de tineri și fete din Șchei, iar evenimentul se va desfășura după cum urmează:

10.00 – Hora Junilor în  Piața Unirii

11. 00 – Hora Junilor la Șargu

14.00 – Aducerea fetelor la Șargu

14.30 -16.30  Prezentarea jocurilor tradiționale (sârba, breaza, ardeleana, brâul, brașoveanca)

19.00 Încheierea evenimentului

Conform programului afișat, Tinerii din Cacova vor cobora la orele 10.00 în Prund, în frunte cu șerjile (conducătorii: vătaful, mare, vătaful mic, armașul) și cu o formație, anume tocmită pentru această zi. În fața Bisericii Sfântul Nicolae tinerii se vor  prinde în hora și după ce vor juca hora junilor în Prund, vor urca la Șargu ( la Crucea de la numărul 46, de pe strada General Traian Moșoiu), unde vor cânta Troparul Învierii („Hristos a înviat”), vor relua ritualul horei și al aruncării buzduganului, apoi vor pleca după fete („băiate”). Aducerea fetelor la joc va avea loc la orele 14.00 pe platoul din fața Crucii de la Șargu,  perechile de tineri vor intra prin cele două porți amenajate de organizatori, apoi după ce fiecare pereche va înconjura bradul în aplauzele mulțimii, toți tinerii se vor prinde într-o horă a junilor, joc cu care începe orice petrecere sau eveniment tradițional din Șchei.  În continuarea horei, tinerii și băiatele vor prezenta jocurile tradiționale pe care toți brașovenii și scheienii trebuie să le cunoască: brâul, breaza, ardeleană, sârba și brașoveanca.

„Jocul strămoșesc organizat de Tinerii din Cacova și este unul dintre rarele momente când brașovenii pot vedea vechiul port al Junilor Roșiori din Cacova, cu vechea căciulă cu toc, care imită căciulă purtată de Mihai Viteazul. Costumele pitorești ale tinerilor și ale fetelor din Cacova îi conferă jocului de la Șargu autenticitate și un farmec deosebit. Autenticitatea se datorează și faptului că, jocul este organizat de către membrii comunității, de tineri sau juni, grupați pe zone, în funcție de domiciliu.  În alte zone ale Transilvaniei jocurile sunt practicate de ansambluri profesioniste, dar în Schei jocul strămoșesc este organizat de către  juni și tinerii din comunitate și astfel și-a păstrat însemnătatea socială și funcția de protocol social, această fiind, dealtfel, principala motivație a organizării. Prin urmare jocul strămoșesc a devenit principalul mijloc prin care tinerii își fac intrarea în viață socială a comunității”, spune dr. Alexandru Stănescu

 El a explicat că originile jocului strămoșesc din Șcheii Brașovului se pierd în negura timpurilor, dar merită însă să fie menționat faptul că locuitorii din suburbia Brașovului au păstrat cu tenacitate tradiția jocului în condițiile în care, cel puțin în ultimele trei sute de ani, cadrul în care au viețuit a fost unul cu desăvârșire urban, caracterizat prin viață social-economică urbană în care predominau ocupațiile specifice mediului orășenesc (meșteșuguri, comerț, servicii).

„Jocul strămoșesc rămâne un mijloc de cunoaștere reciprocă și totodată o vatră în care se forjează prieteniile în vederea căsătoriei. Acest aspect al jocului există și în zilele noastre, dar a dobândit o însemnătate secundară din cauza faptului că accentul este pus pe ideea de integrare în colectivitate și de păstrare a tradițiilor. Din această perspectiva devine evident faptul că participarea la un astfel de eveniment public presupune cunoașterea în amănunt către tineri a tuturor momentelor, a întregului repertoriu de jocuri și păstrarea etichetei”, mai spune Stănescu.

Jocul strămoșesc al tinerilor din Cacova reprezintă o sărbătoare a comunității românilor din Cacova (Schei) în care sunt implicate familiile tinerilor din zona și membrii comunității. Numit de cacoveni „Jocul strămoșesc al tinerilor din Cacova” sau „Jocul de la Șargu”, acest eveniment tradiţional este atestat încă din prima jumătate a secolului al XIX-lea după cum reiese din relatarea făcută de mama etnografului Gh.I.Pitiș, un izvor prețios în care mama etnografului povestește despre cum era jocul în perioada când ieșise la joc, adică în prima jumătate a secolului, în jurul anului 1830:  „[…] or de 24 de ani eram când m-am măritat, căci pe atunci, spune dânsa mai departe, pe atunci nu se mărita (sic!) fetele așa de tinere că acum, de aceea vedeai pe la horă, când se făcea, tot fete în putere, înalte și voinice[…] Și se făcea și atunci că și acum joc la noi pe Tocile în „Pajiștea a Mare”, pe Cacova se făcea lângă Șargu” și pe Coasta la Crucea Musicoiului” și la joc venia fete și neveste și feciori și oameni însurați de juca și multă lume se uita”.

Aceeași relatare a mamei lui Pitiș furnizează și alte informații importante despre tinerii și fetele care puteau participa la joc, mai ales în ceea ce privește caracterul strict zonal al admiterii fetelor la joc: „[…] La orice joc se făcea, fete venia, după obicei, numai din partea și din apropierea locului, iară oameni și neveste și mai ales feciori venia de prin toate părțile […] până și de prin Brasovechiu și de prin Curmătura însă de tot rar și mai mult de se uita”.

Prin faptul că jocul este atestat încă înaintea constituirii grupului Junilor Naționali Albi și implicit înaintea apariției Junilor Roșiori, jocul strămoșesc de la Șargu par a fi fost încă de la începuturi, ceea a rămas până în zilele noastre  un eveniment al comunității cacovenilor.

La jocul de la Șargu poate participa oricare tânăr din zonă, chiar și cel care nu participă la activitățile junilor tineri, condiția principală este ca tânărul să fie din zona Șcheilor și să nu fie căsătorit.

Pregătirea jocului începe cu câteva săptămâni înainte, când se constituie un comitet de organizare alcătuit din tineri și oameni din Cacova, unii sunt și membri ai Societății Junilor Roșiori. Organizatorii jocului se ocupă de toate detaliile organizării, inclusiv de pavoazarea, confecționarea cocardelor și angajarea muzicanților. Cu câteva zile înainte de data jocului, fetele și tinerii fac repetiții la casă vătafului și stabilesc ordinea perechilor, băiatele confecționează ghirlande din hârtie colorată pentru pavoazarea locului unde va avea loc jocul. Ornarea locului pentru joc este sarcina tinerilor, care cu o zi înainte de eveniment aduc din pădure un brad de cinci-șapte metri înălțime, pe care-l înfig într-o groapă săpată în pământ. Bradul este decorat cu ghirlandele de hârtie colorată realizate de către fetele care participa la joc, cu un steag tricolor și un buchet de flori.

În dimineața zilei jocului strămoșesc, tinerii se adună la casă vătafului, îmbrăcați în haine românești că ale Junilor Roșiori: cioareci, cămașă lungă până la genunchi, brodată cu motive tradiționale românești și împodobită cu „fluturi”sau paiete, șerpar sau chimir cu motive naționale și cu tricolor, cu căciuli negre de astrahan ca ale curcanilor, pe care înainte le purtau în trecut atât albiorii, cât și roșiorii. Grupul tinerilor din Cacova pleacă din față casei vătafului, încolonat în frunte cu vătaful, cu serjile și muzicanții în Piața Prundului. Odată ajunși acolo tinerii joacă hora și aruncă buzduganul pe rând. După îndeplinirea acestui vechi ritual, tinerii și taraful se întorc în Cacova de sus, ajungând în locul numit „la Șargu “ sau „ la Micloș”, acolo se joacă hora junilor din nou și se aruncă din nou buzduganul începând cu vătaful și terminând cu sutașul.

În trecut se știe că se urca până la Pietriș, la Crucea lui Furnică, unde avea loc prima parte a jocului reprezentată de hora junilor, care odată terminată, era urmată de plecarea tinerilor împreună cu muzicanții spre Șargu. Acum odată ce se termină hora de la Șargu, tinerii pleacă la casele în care îi așteaptă fetele gătite în haine românești.

Se știe că înainte junii jucau hora neîntrerupt și că se desprindeau din horă pe rând, începând cu sutașul, care pleca primul după perechea sa, apoi se întorcea și pleca un altul, iar tinerii continuau hora.

Fetele care ies la joc îi așteaptă acasă pe tineri, îmbrăcate după tradiția din Schei, cu sumna (fustă lungă și largă), ciupag (cămașă scurtă de borangic), la brâu sunt încinse cu cingători vechi, decorate cu paftale și nafte din argint sau aramă aurită, o altă podoabă este reprezentată de un aranjament floral compus din același flori, pe care le prind cu bongoșe în păr, dar și pe cămașa tânărului cu care ies la joc. Odată venit și ultimul tânăr, de obicei vătaful, acesta oprește hora și încep alte jocuri tradiționale care se joacă și încă în Schei, cum ar fi de exemplu sârbă, ardeleană, breaza, brîul, brașoveancă etc.

În zilele noastre lucrurile s-au schimbat oarecum în această prima parte a jocului strămoșesc, în sensul că tinerii pleacă toți deodată după fete, dar se întorc pe rând, fiecare pereche fiind primită la locul pentru joc cu marșul de întâmpinare și cu ropote de aplauze de către mulțimea adunată la eveniment. Fiecare pereche sosită la la jo  intră pe poartă decorată cu ramuri verzi, apoi înconjoară bradul de trei ori pentru că toată mulțimea să poată vedea costumele tradiționale purtate de fete și de tineri.

Jocul durează până spre orele 16, când după o horă a junilor perechile se încolonează și pleacă în aplauzele mulțimii spre casele fetelor. Acolo tinerii și fetele își schimbă tradiționalele hainele românești cu haine moderne de bal sau banchet, pregătindu-se astfel pentru ultima parte a jocului, petrecerea sau balul. Pe la orele 17 ale serii perechile revin pe rând pe platoul de la Șargu, fiind primite cu același ceremonial de către lăutari și de mulțimea vecinilor și a locuitorilor din zonă. Ca la prima venire, tinerii și fetele ocolesc bradul de trei ori și se așază în rând.  Jocul continuă până pe înserat că o petrecere cu muzică populară și chiar cu muzică ușoară, pentru de obicei formația interpretează melodii la modă sau chiar dansuri de societate ca valsul și tangoul. Această parte a jocului este mai puțin formală, fapt dovedit și intrarea unor dintre spectatori alături de tineri, la unele jocuri ca horele, brâul și sârbele. În acest moment al petrecerii junii din alte zone, care nu participă la joc, se alătură și ei tinerilor din Cacova. Petrecerea continuă adesea până seara târziu, când muzicanții se retrag spre casele lor.