Când marketingul înlocuiește competența în medicina veterinară: „Specialist” sau doar imagine?

Aparatura nu înseamnă automat expertiză

În medicina veterinară românească, dezvoltarea tehnologiei și a comunicării online a schimbat radical modul în care clinicile se prezintă în fața proprietarilor de animale. Însă, atrage atenția medicul veterinar Dr. Cristi Mătura, imaginea construită în mediul online nu trebuie confundată cu experiența și competența profesională.

„Poți cumpăra astăzi un ecograf extraordinar, dar nu primești în cutie și zece ani de cardiologie”, este una dintre ideile centrale ale analizei sale. La fel, instalarea unui CT sau a unui sistem de endoscopie nu înseamnă automat că există și specialiștii necesari pentru interpretarea investigațiilor sau efectuarea procedurilor.

Întrebarea importantă, susține medicul, nu este doar dacă o clinică are CT, laparoscopie sau aparatură de terapie intensivă, ci cine interpretează investigațiile și ce experiență are medicul care tratează pacientul.

„Apari des” nu înseamnă neapărat „ești specialist”

Social media a devenit un instrument important pentru clinicile veterinare. Facebook, Instagram și TikTok permit prezentarea cazurilor, a aparaturii și a echipelor medicale, dar pot contribui și la crearea unei imagini profesionale care depășește uneori realitatea.

„Cine apare des devine cunoscut, cine apare foarte des începe să pară important, iar cine vorbește zilnic cu suficientă siguranță despre orice subiect riscă să fie perceput drept specialist înainte să fi avut timpul necesar să devină unul”, arată Dr. Cristi Matura.

Potrivit acestuia, problema nu este publicitatea în sine. Clinicile au nevoie de vizibilitate, iar proprietarii trebuie să știe ce servicii sunt disponibile și ce experiență au medicii. Problema apare atunci când publicitatea începe să înlocuiască în ochii publicului competența profesională.

Titlurile de „specialist” și riscul confuziei pentru proprietari

O altă problemă semnalată este folosirea unor titulaturi precum cardiolog, oncolog, neurolog, imagist, chirurg sau intensivist fără ca publicul să poată verifica ușor nivelul real de pregătire din spatele acestora.

Specializarea autentică presupune ani de formare, stagii, experiență și un număr important de cazuri. În schimb, proprietarul unui animal nu are întotdeauna instrumentele necesare pentru a face diferența între o pregătire solidă și o titulatură folosită în scop de marketing.

„Noi, între noi, înțelegem foarte bine diferența. Proprietarul nu are de unde să o știe”, subliniază medicul veterinar.

Medicina reală nu arată întotdeauna ca în postările de pe rețelele sociale

În mediul online sunt prezentate, de cele mai multe ori, cazurile spectaculoase și rezultatele favorabile. Operațiile reușesc, pacienții se recuperează, iar cazurile dificile sunt prezentate drept succese.

Medicina reală este însă mult mai complicată. Există complicații, diagnostice care se schimbă, pacienți care nu răspund la tratament și situații în care, chiar dacă medicul a făcut tot ceea ce trebuia, pacientul poate muri.

„Asta nu îl face pe medic slab. Îl face medic”, afirmă Dr. Cristi Matura.

În opinia sa, prezentarea exclusivă a succeselor poate crea în rândul proprietarilor impresia falsă că medicina veterinară este lipsită de riscuri și complicații.

Ce ar trebui să întrebe proprietarii

În loc să se bazeze pe numărul de urmăritori, frecvența postărilor, dimensiunea clinicii sau prețul aparaturii, proprietarii ar trebui să pună întrebări legate de experiența concretă a medicului.

Printre acestea se numără:

• Ce experiență are medicul cu problema respectivă?
• Câte cazuri similare tratează?
• Cine interpretează investigațiile?
• Care sunt alternativele de tratament?
• Care sunt riscurile?
• Ce se întâmplă dacă tratamentul nu funcționează?
• Este recomandată o a doua opinie atunci când situația o impune?

O întrebare considerată esențială de medic este dacă medicul explică sau încearcă să impresioneze.

„Experiența” nu poate fi cumpărată

Medicina veterinară românească a evoluat semnificativ în ultimele decenii, iar clinicile au astăzi acces la tehnologie, informație, cursuri și programe internaționale care au contribuit la creșterea nivelului profesiei.

Tocmai de aceea, consideră Dr. Cristi Matura, această evoluție nu ar trebui măsurată în like-uri, vizualizări sau bugete de promovare.

„Poți cumpăra aparatură, reclamă, fotografie profesională, clipuri foarte bine montate, consultanți de imagine și suficientă promovare”, însă există un element care nu poate fi cumpărat: experiența.

Aceasta se construiește „caz cu caz, greșeală cu greșeală, complicație cu complicație și an după an”.

În medicina veterinară, reputația se construiește în timp

Mesajul final al analizei este că publicitatea și comunicarea sunt necesare, însă ele ar trebui să facă vizibilă o valoare deja construită, nu să creeze artificial impresia competenței.

Atunci când cazul devine cu adevărat dificil și nu mai există loc pentru sloganuri sau imagini atent construite, criteriile se schimbă.

„Nu prea mai contează cine are cei mai mulți urmăritori. Contează, de obicei, numărul de telefon pe care medicii îl dau între ei. Și acela, culmea, nu se promovează”, conchide Dr. Cristi Matura.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.