Adrian Veștea și alți trei miniștri, solicitați de CJ Brașov pentru criza de medici de la UPU

Adrian Veștea și alți trei miniștri, solicitați de CJ Brașov pentru criza de medici de la UPU. Consiliul Judeţean Braşov cere Guvernului să analizeze posibilitatea efectuării unor modificări legislative în ce priveşte salarizarea personalului medical. Administrația județeană, în subordinea căreia se află Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Braşov, inclusiv Unitatea de Primiri Urgențe, consideră că modificarea legii salarizării este singura soluție pentru criza iminentă de la UPU-SMURD, unde trei sferturi dintre medici sunt în preaviz pentru încetarea efectuării gărzilor suplimentare, pe fondul scăderii veniturilor salariale ca urmare a reducerii cuantumului sporurilor (detalii aici).

Într-un memoriu înaintat luni miniştrilor Muncii, al Dezvoltării, al Sănătăţii şi al Finanţelor, preşedintele CJ Braşov, Tudorică Şerban, solicită exceptarea instituţiilor din sistemul sanitar de la prevederile art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi reglementarea salarizării gărzilor efectuate la nivelul salariului de bază din 2023.

În documentul pus la dispoziție de Consiliul Județean, la solicitarea noastră de a formula un punct de vedere, se atrage atenţia că „este imposibilă” încadrarea în limitele articolului 25 din Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice şi că „această limitare legislativă impusă de art. 25 nu poate fi respectată în corelaţie cu celelalte prevederi legislative referitoare la sporuri şi indemnizaţii”.

De la 1 iulie, salariile personalului medical se acordă din nou conform articolului amintit, potrivit căruia cuantumul total al sporurilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază. În perioada pandemiei, prin derogare de la acest articol, plafonul pentru sporuri a fost stabilit la 35%.

Inegalități și inechități între medicii din județe diferite

Ca urmare, de luna trecută, sporurile celor de la UPU Județean Brașov au scăzut de la 75%, valoarea la care crescuseră în timpul pandemiei, la 55%. Mai mult, sporurile sunt calculate la nivelul salariilor din 2018, nu la cel din 2023.
Deși legea e națională, reducerea sporurilor nu afectează personalul medical din toate județele.
De altfel, în document se menţionează că respectarea limitelor impuse de prevederile art. 25 din Legea nr.153/2017 „conduce la o serie de inegalităţi şi inechităţi privind drepturile salariale acordate pentru aceleaşi categorii profesionale medicale din judeţe diferite, funcţie de numărul de unităţi sanitare aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale.
Astfel, pentru judeţele în care există număr mic de unităţi sanitare şi/sau de servicii sociale în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale, cuantumul sporurilor acordate poate fi mai mare decât în judeţele mai mari, unde există mai multe unităţi subordonate, deşi activitatea desfăşurată este la acelaşi nivel sau chiar mai intensă”.

Risc de blocare a activității și de mișcări sindicale

În memoriul înaintat ministrului Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura-Oprescu, ministrului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Adrian-Ioan Veștea, ministrului Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, şi ministrului Finanțelor, Marcel-Ioan Boloș, sunt subliniate „interesul și preocuparea Consiliului Județean Brașov în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor Legii nr. 153/2017 și a prevederilor H.G. nr. 153/2018 în mod corect și obiectiv”, în instituțiile publice din sistemul sanitar și de asistență socială subordonate autorității administrației publice locale.
„Vă rugăm să aveți în vedere că neacordarea drepturilor cuvenite personalului din sănătate corespunzător muncii depuse poate duce la blocarea activității, mişcări sindicale și, nu în ultimul rând, acțiuni în instanță”, se mai arată în documentul CJ Braşov.

„Ținând cont de cele menționate, vă rugăm să ne sprijiniți în demersurile vizând modificarea cadrului legislativ și eliminarea inechităților si inegalităților semnalate, prin:

• Exceptarea instituțiilor din sistemul sanitar de la prevederile art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
• Reglementarea salarizării gărzilor efectuate la nivelul salariului de bază din 2023”.

Problema datează din 2018

În răspunsul adresat redacției noastre, conducerea CJ Brașov precizează că situaţia cu limitarea acordării sporurilor la limita minimă a existat şi înainte de pandemie. „După apariţia HG 153/2018, respectiv începând cu luna aprilie 2018, din cauza depăşirii procentului de 30% pe ordonator principal de credite, unităţile sanitare subordonate CJ Braşov au fost obligate să acorde limita minimă. Şi în 2018 administraţia judeţeană a solicitat sprijin pentru reglementarea acordării sporurilor în mod obiectiv”.

Reamintim că 21 din 28 de medici de urgenţe de la SCJU Braşov și-au depus demisiile, fiind în perioada de preaviz, din contractele individuale de muncă cu timp parţial de lucru aferente gărzilor, adică nu vor să mai efectueze gărzi suplimentare, după ce sporurile au scăzut de la 75%, la 55%, acestea fiind calculate la nivelul salariilor din 2018.