Știți ce reprezintă cele mai frecvente coduri și simboluri de reciclare? Brai Cata a întocmit un „dex” al acestora

Toți putem contribui la schimbarea în bine a mediului înconjurător, prin reciclare, iar unul din cele mai simple moduri este să ne ghidăm după simbolurile grafice și codurile înscrise pe fiecare ambalaj. Astfel, cu fiecare sticlă, cutie sau doză separate corespunzător, reciclarea va deveni obișnuință, susține Bogdan Constantinescu, directorul general al BRAI CATA SRL, unul din liderii din România în domeniul managementului integrat al deșeurilor, care dezvoltă programe de colectare separată în județul Brașov, precum și în Timiș, Brăila, Hunedoara, Giurgiu și Vâlcea.

Ce înseamnă codurile de pe ambalaje? Iată un „dex” succint al reciclării, care vă poate fi de folos!

Hârtia se reciclează chiar și de 6 ori

Ambalajele din hârtie şi carton pot fi reciclate de aproximativ șase ori și au un sistem de identificare şi marcare format din trei coduri, după cum urmează:

Cod 20 PAP – carton ondulat (aici pot intra cutiile folosite la ambalarea electrocasnicelor și încălțămintei, cutiile de pizza – obligatoriu fără grăsime etc.);

Cod 21 PAP – carton neondulat (orice carton simplu, cutiile și suporturile folosite în industria alimentară, textilă etc.);

Cod 22 PAP – hârtie (cărți, caiete, ziare, reviste, pliante, plicuri, pungi de hârtie curate și lista rămâne deschisă).

Plasticul are cele mai multe categorii

Plasticul poate fi reciclat de patru, cinci ori, apoi pierde o parte dintre proprietăți și reciclarea nu mai este posibilă. Însă, regula nu se aplică la toate materialele plastice, unele variante sunt greu sau deloc reciclabie, iar altele pot fi recilate de până la zece ori, așa cum sunt PET-ul și HDPE.

Simbolurile pentru identificarea şi marcarea acestor ambalaje sunt împărţite în funcţie de materialele plastice din care sunt realizate. Este important de reținut că cifra situată în interiorul triunghiului indică tipul de plastic, asemeni abrevierii aflată sub triunghi:

Cod 1 PET – polietilen tereftalat (recipienţii pentru băuturi etc.);

Cod 2 HDPE – polietilenă de mare densitate (recipienţii produselor chimice precum şampoane, detergenţi lichizi, clor, soluţii de curăţat etc.);

Cod 3 PVC – policlorura de vinil (dopuri, tăvi, folie, ţevi, tuburi, mobilier uşor, carduri, autocolante etc.);

Cod 4 LDPE – polietilenă de joasă densitate (pungi, saci, folii);

Cod 5 PP – polipropilenă (cutii de margarină, pahare, sticle de sirop şi ketchup, diverse ambalaje alimentare etc.);

Cod 6 PS – polistiren (tăvi, pahare de unică folosinţă, cutii de iaurt, carcase de casete şi cd-uri etc.)

Cod 7-19 – alte mase plastice. Ambalajele marcate cu această cifră nu pot fi reciclate!

Metalul poate fi reciclat la nesfârșit

Datorită faptului că nu își pierde proprietățile, precum plasticul sau hârtia, metalul poate fi reciclat la nesfârșit. Sistemul de identificare şi marcare a ambalajelor din metal este următorul:

Cod 40 FE – fier (conserve, capace de borcane, tuburi de spray, cutii cu lacuri şi vopsele etc.);

Cod 41 ALU – aluminiu (doze de băuturi, spray-uri, folii şi ambalaje alimentare);

Cod 42-49 – alte metale (mai ales metale neferoase precum cupru, alamă, inox etc.).

Ce înseamnă cele 3 simboluri comune de pe ambalaje

Pe lângă codurile de reciclare, pe majoritatea ambalajelor veți găsi câteva simboluri comune.

– Primul ar fi Bucla Mobius (un triunghi format din trei săgeți care se îndreaptă una către alta) care înseamnă că produsul marcat astfel este reciclabil. 

– Al doilea simbol frecvent întâlnit este bulina verde care oferă o informație despre producător, aceea ca a avut o contribuție financiară în reciclarea ambalajelor. Bulina verde nu simbolizează faptul că articolul este reciclabil.

– Simbolul omului ordonat este cel de-al treilea însemn regăsit pe o multitudine de ambalaje și ne reamintește, într-un mod prietenos, să nu facem mizerie. Nici acesta nu oferă indicii despre reciclabilitatea produsului etichetat.

Ce deșeuri se pun în sacul galben BRAI CATA SRL

– hârtii și tipărituri: ziare, reviste, hârtie tipărită şi corespondență, cărți, caiete folosite;

– cartoane: cutii, cartoane de ouă;

– deșeuri din metal: doze de băuturi, cutii şi capace din aluminiu:

– plastic: pungi, sacoșe, folie, flacoane de detergenți sau de săpun lichid, PET-uri: ambalaje pentru apă, suc sau alte băuturi,paharele de iaurt și smântână, ambalajele de tip tetrapak (cutii pentru lapte ori suc).

Câteva reguli pentru o colectare separata corectă

– Pentru eficiența colectării separate, cartoanele aruncate în saci trebuie pliate și legate, iar PET-urile şi dozele de băutură strivite, ca să ocupe mai puțin loc atât în saci, cât și în utilajele de transport spre stația de sortare.

– Deșeurile nu trebuie să conțină niciun fel de resturi de deșeuri umede.

– Recipientele din mase plastice, dozele de băuturi și conservele din metal trebuie clătite cu apă înainte de depozitarea în sacii galbeni.

– Pentru colectarea deșeurilor reciclabile, brașovenii care locuiesc în condominii au la dispoziție containere de 1.100 de litri pentru deșeurile de hârtie carton și mase plastice și recipiente de tip clopot, pentru deșeurile de sticlă amplasate pe platformele de precolectare plurifamiliare și destinate doar persoanelor fizice, precum și cele două Ecoinsule amplasate în zonele Răcădau și Scriitorilor. Containerele de culoare albastră sunt destinate deșeurilor din hârtie și carton, cele galbene PET-urilor, ambalajelor din plastic și aluminiu, precum și cutiilor tetrapak, iar igluurile verzi, sticlelor și borcanelor.