Specialiștii brașoveni cred că Hanul de la Pietrele lui Solomon nu mai poate fi salvat!

Hanul de la Pietrele lui Solomon, simbolul șcheienilor și al Brașovului, se degradează treptat. După ce mytex.ro şi Transilvania Expres au tras un semnal de alarmă privind paragina în care este lăsat Hanul „Pietrele  lui Solomon”, una dintre clădirile-simbol ale Braşovului, comunitatea braşoveană și doar cinci din cei 25 de consilieri locali au răspuns inițiativei publicațiilor.

Totodată, contactați telefonic pentru a-şi exprima părerea, în calitatea de specialiști, dar şi de brașoveni, referitor la ruinele vechiului han de la Pietrele lui Solomon, reprezentanții muzeelor din Brașov spun că sunt slabe șansele ca imobilul să mai poată fi salvat.

„Ar trebui decupată pictura, conservată și, eventual, reîncanstrată într-o construcție ulterioară”

Valer Rus, directorul Muzeului Casa Mureșenilor: „Odată cu stabilirea regimului juridic al proprietății acestui imobil, trebuie realizate demersuri pentru renovarea, restaurarea acestei clădiri. Este un simbol reprezentativ al orașului și brașovenii sau turiștii care ajung la Pietrele lui Solomon sunt convins că și-ar dori să vadă această clădire iconică, simbolică într-o stare cât mai bună. Pur și simplu ar trebui decupată pictura și conservată și eventual reîncanstrată într-o construcție ulterioară, până se rezolvă cu clădirea”.

„Iorga vă spune: «Un om care nu-și cunoaște istoria merită să moară»”

Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Școli Românești: „Eu cred că dumnevoastră deja știți răspunsul. Primul lucru ar fi ca autoritățile să se autosesizeze că acela e un monument istoric. Orice clădire înainte de 100 de ani e monument istoric, nu? Direcția de Cultură e responsabilă. Ceea ce știu eu din propria mea cultură, că mai multă nu am, acolo a fost cel mai mare han și loc de pelerinaj. Acolo a fost loc de popas pentru toți care mergeau pe Drumul Vechi al Poienii. Acolo a fost cea mai populată zonă. Eu, personal, în fiecare duminică eram acolo. Pictura cu Regele Solomon e un simbol care exprimă exact legenda. Normal că trebuie răscumpărată, dar ăștia pot pretinde niște sume colosale ca să își bată joc de autoritățile noastre. Probabil că asta este motivul și pentru care autoritățile nu se implică, pentru că știu că nu am sorți de izbândă. E posibil să stai de atâtea luni fără director la Cultură? Iorga vă spune: «Un om care nu-și cunoaște istoria merită să moară»”.

„Clădirea trebuie salvată în orice situație”

Fulga Ligia, director al Muzeului de Etnografie: „E un simbol al șcheienilor. Era un han pe care îl foloseau când se duceau la sărbătoare în Duminica Tomei. Consiliul Județean nu poate da bani pentru restaurare? Poate fi pus pe lista monumentelor istorice, la categoria B, de importanță locală, dar până când se pune și până când se dă o hotărâre de ministru, ea cade cu totul. Nu se poate face un parteneriat public-privat între proprietar să zicem și Consiliul Local? Părerea mea ca om cu experiență mare în muzee, este aceea de a salva această casă care poate să intre pe lista monumentelor istorice de categoria B, cu semnificația documentară pe care o știm. Nu are o semnificație artistică deosebită, dar faptul că e de sute de ani pe traseul junilor nu e de lăsat de izbeliște. Soluția e de a fi introdusă pe listă și de a gândi rapid un parteneriat public-privat între Consiliul Local și proprietar în așa fel cât pentru partea minimă de consolidare să se aloce bani. Nu trebuie ca fresca să fie scoasă de acolo, nu are nicio valoare dacă se scoate din clădire. Clădirea are o valoare memorială în sensul că amintește de legenda Regelui Solomon și de faptul că a fost utilizată de toți junii brașovului. Clădirea trebuie salvată în orice situație. E foarte bine că v-ați sesizat, că puneți probleme autorităților. Trebuie să își asume ce au pe teritoriul pe care îl administrează”.

„E ca și când mâine ar dispărea restaurantul Aro, Casa Armatei sau Olimpia”

Alexandru Stănescu, secretar al Uniunii Junilor din Șcheii Brașovului: „Nu mai poate fi salvată, din păcate. După mine starea de degradare e prea mare, dar poate mozaicul acela să fie extras de pe zid și dus la un muzeu. Este un simbol, un loc al memoriei. Foarte multă lume își aduce aminte că a trecut pe lângă casa aceea sau că a petrecut acolo niște momente frumoase, sau că în copilărie era un popas obligatoriu pentru ei și pentru părinți în drumul spre Poiană. E ca și când mâine ar dispărea restaurantul Aro sau Casa Armatei, nu știu să dau un echivalent cam la ceeași dimensiune. Olimpia, să zic, unde multă lume a învățat să joace tenis sau să schieze. E unul din locurile însemnate. Nu trebuie să-i facem reclamă sau publicitate că are, e un loc de notorietate și un loc al memoriei. Bănuiesc că 60%-70% din cei care au trecut pe acolo și nu o dată, s-au oprit la o cafea, la un mic, la o bere, la un ceai sau că au fost acolo prima dată cu părinții. Foarte multă lume are amintiri, plus că era pitoresc adică arăta mult mai bine decât ruina pe care o vedem acum. Din punctul ăsta de vedere are valoare de simbol, chiar dacă e unitilizabil în momentul ăsta. Chiar este un pericol la siguranța publică. Din punct de vedere al arhitecturii, locuința nu are nicio valoare istorică deosebită ca să fie inclusă pe lista monumentelor istorice. Adică în afară de valoarea memorialistică, altă valoare nu are. Lista monumentelor din Brașov e destul de selectă. La un moment dat în acestă listă, pe vremea comuniștilor, au mai fost incluse niște case care, tot așa, nu au nicio valoare, dar ele au fost incluse pentru a feri anumite zone de apariția buldozerelor și ridicare de blocuri. Multe case de pe strada Lungă au primit statut de monument sau multe case de prin Șchei, tocmai pentru a nu se construi blocuri în zonă. Până acolo nu am fi ajuns cu blocuri, așa că nu s-a îngrijit nimeni să o proclame monument. Și lista asta ar trebui revizuită la un moment dat, că a rămas cu tot felul de lacune sau cu clădiri care nu ar fi meritat. Nu trebuie să vă mirați, sunt acolo niște lipsuri notabile. De exemplu, Prefectura nu se află pe lista monumentelor, nu e nici Primăria, clădiri însemnate, Palatul Continental. Strada cu cele mai multe monumente istorice e strada Poarta Scheii, care are 96% din casele de pe teritoriul ei, monument. În rest, strada Republicii, din 60 de numere de casă, nu cred că sunt 17 numere de casă pe toată strada. Nici măcar o treime, și acolo sunt toate de valoare. Nu trebuie să vă mire, nu are o valoare deosebită. Nu a trăit cineva în ea ca să fie casă memorială, nu a fost construită într-un anumit stil, deci practic are o valoare de simbol și valoare sentimentală. Locul acesta din apropierea Pietrelor lui Solomon, în urma unui acord al Uniunii cu Regia Kronstandt, are un fel de statut de sanctuar al populației autohtone și practic sunt vreo patru, cinci locuri în Șchei care beneficiază de lucrul acesta. Practic a fost o convenție între cei care administrează și Uniunea Junilor”.

„Acum cinci ani se putea salva, în momentul de față nu cred că se mai poate face ceva”

Radu Popica, șef secție al Muzeului de Artă din Brașov: „Eu nu sunt specialist în patrimoniu imobil, arhitectural, pot să vă spun părerea mea ca cetățean. E păcat că s-a lăsat o clădire simbol să se degradeze, evident. Era o clădire simbol chiar dacă nu a fost declarată monument istoric. Probabil că da, fresca ar putea fi scoasă de acolo, dar asta numai un restaurator specializat v-ar putea spune. Ca opinie pur personală clădirea a trecut de stadiul de degradare care ar mai putea permite salvarea ei. Acum cinci ani se putea salva, în momentul de față nu cred că se mai poate face ceva. Orice specialist în construcții, probabil, va recomanda demolarea, deoarece e instabilă în ansamblu. Întrebarea e cum s-a ajuns aici, a avut un proprietar”.

CITIȚI ȘI

Un simbol al Brașovului, „Hanul Pietrele lui Solomon”, a fost lăsat în paragină și transformat în toaletă publică

Ce spun consilierii locali braşoveni despre lăsarea în paragină a Hanului de la Pietrele lui Solomon

Macedonski: „Proprietarul hanului a zis: «Ce să fac, o las să cadă de la sine și, când nu mai e, trebuie să îmi dea autorizații»”