Deţinuţii politici morţi în lagărul de la Periprava vor fi deshumați!

Azi s-a anunțat o nouă acţiune de investigaţii arheologice pentru descoperirea şi deshumarea rămăşiţelor pământeşti ale foştilor deţinuţi politici decedaţi în colonia penitenciară din Periprava, județul Tulcea. Investigațiile vor fi făcute în perioada 25 – 30 mai, de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

În septembrie 2013, IICCMER a desfăşurat o primă campanie de cercetări în cimitirul satului. În acest loc, în perioada 1959-1964 au fost înhumați mai mulți deţinuţi politici decedați în colonia de muncă de la Periprava. „ În prezent, la suprafaţa solului nu există niciun fel de semne care să indice prezenţa unor morminte. În urma intervenţiei arheologice au fost însă depistate opt morminte, dintre care cinci au fost dezvelite şi cercetate“, se arată într-un comunicat.

Luna aceasta se vor dezveli toate scheletele identificate în 2013 pentru ca acestea să poată fi analizate de către un medic legist. De asemenea, se vor căuta și alte morminte. De la toate mormintele descoperite se vor recolta probe biologice, pentru a se putea realiza testele ADN în vederea stabilirii identităţii persoanelor decedate.  Cercetările vor fi făcute de arheologi şi istorici în prezenţa reprezentanţilor Parchetului Militar şi ai altor instituţii ale statului.

124 de deţinuţi morți în lagăr!

Periprava a devenit la 1 iulie 1957 o unitate penitenciară de sine stătătoare. Scopul oficial al înfiinţării coloniei a fost construirea unui dig pe o lungime de 16,5 km între localităţile Periprava şi Sfiştofca pentru a proteja de inundaţii terenurile care urmau să fie defrişate de stuf. De asemenea, se avea în vedere şi înălţarea şoselei.
„Începând cu 1959, în zonă au fost aduşi inclusiv mii de deţinuţii politici care au devenit majoritari în colonie până în 1964, când au fost aplicate graţierile colective. Scopul nedeclarat şi subînţeles al transferurilor de deţinuţi a fost exploatarea  brutală a muncii acestora şi supunerea lor la un regim cu valenţe de exterminare. Condiţiile nefavorabile din perioada în care unitatea a funcţionat ca formaţiune independentă au dus la decesul a cel puţin 124 de deţinuţi, identificaţi nominal, în majoritate politici, dar şi de drept comun“, mai arată IICCMER.

Înfometați și împușcați

Conform numeroaselor mărturii, rezultă că decesele au fost cauzate de înfometare, de frig, de lipsa apei potabile şi a asistenţei medicale, de accidente și munca istovitoare. „Unii dintre deţinuţi au fost împuşcaţi în diferite împrejurări, mai ales în cursul tentativelor de evadare“, spun anchetatorii.
În rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată pe Ioan Ficior, fostul comandant al Coloniei de muncă Periprava, apare și mărturia unui supravieţuitor care arăta că supa zilnică primită de deţinuţi conţinea 14 boabe de arpacaș. Acesta spunea că principala cauză a deceselor era inaniţia. Unii morți de la Periprava erau legaţi cu sârmă, străpunşi cu un fier şi aruncaţi în Dunăre, iar alții erau băgați în gropi comune, se mai arată în rechizitoriu. Torţionarul Ioan Ficior a fost trimis în judecată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind acuzat de crimele din perioada în care a condus colonia de muncă de la Periprava.