ADEVĂRUL ASCUNS DESPRE „CANNABIS” (II). Cine a scos cânepa în afara legii

Înainte de ca americanul Eli Whitney să inventeze (1793) mașina de egrenat pentru separarea semințelor de fibrele textile ale bumbacului, cultura cânepii (Cannabis sativa) și produsele fabricate din fibrele acestei plante erau larg întâlnite pe glob. Haine, vele de corabie, hârtie, frânghii, lenjerie de pat etc. – toate erau confecționate din cânepă. Uleiul obținut din semințele de cânepă era folosit pe scară largă în alimentație și pentru iluminat. Ca elemente de culoare, chiar primele steaguri ale SUA erau din pânză de cânepă, iar cuvântul „canvas” (românizat canava) își are originea în pronunția olandeză a grecescului kannabis. 

„Buruiana diavolească”

În aceste condiții, cum și când a început „marea manipulare” concretizată în demonizarea și în final interzicerea culturii de cânepă? Cei care au studiat subiectul notează ca punct de plecare anul 1937, când descoperirea unei noi tehnologii de extragere mecanică a fibrei de cânepă promitea să facă din această plantă „o cultură de miliarde de dolari”. Treaba asta a atras atenția unuia dintre cei mai bogați și influenți americani, magnatul William Randolph Hearst, patronul unui adevărat imperiu media, care a declanșat o uriașă campanie anti-cânepă, identificând-o cu marijuana și prezentând-o drept o otravă ucigașă, o „buruiană diavolească” folosită de „negri cu buze mari”, amatori de „muzică satanică” și mexicani „leneși și lunatici” pentru a corupe tineretul american. De altfel, se pare că mass-media lui Hearst a fost cea care a încetățenit termenul de „marijuana” sau „marihuana” (cu conotații latine), pentru a masca faptul că era vorba despre banala cânepă folosită îndeobște pentru fibre.

În această horă a intrat cu înverșunare și un fost polițist, Harry Anslinger, care pleda cu brutalitate împotriva cânepii, decretând că este „marijuana, asasinul tineretului”, care „face diavoli din băieți în 30 de zile” și „hașișul, care îi stimulează pe consumatori să fie setoși de sânge”. „creaturi depravate” și „motocicliști sinucigași” (apud. Valkin & Whalen). Ulterior, moralistul Anslinger  a recunoscut că l-a aprovizionat ilegal cu morfină pe senatorul McCarthy (cel cu „vânătoarea de vrăjitoare”), iar în anii Războiului Rece a sprijinit Oficiul de Servicii Strategice (precursorul CIA) să facă experimente cu… hașiș!

Ofensivei s-a alăturat un alt combatant de calibru: corporația DuPont. Există opinii conform cărora acest război împotriva cânepii n-ar fi fost decât expresia epocii prohibiției (însă aceasta, începută în 1920, se încheiase în 1933), a rasismului sau/și a paranoiei cultivate de cei interesați să acrediteze ideea că civilizația americană este pândită permanent de pericole. Numai că…

Numai că există și o altă interpretare, nu neapărat și exclusiv a partizanilor teoriilor conspiraționiste. Exact în 1937, corporația DuPont a patentat fibra artificială de nylon (inventată cu doi ani mai devreme de angajatul acesteia Wallace H. Carothers), propunându-și țelul măreț de a îmbrăca toată omenirea în plastic. Apoi, Divizia de fabricare a hârtiei din cadrul Corporației Hearst, care cumpăra continuu noi suprafețe de pădure pentru a le defrișa, și-a simțit planurile amenințate de noua tehnologie de extragere a fibrei de cânepă, care era mai ieftină, mai eficientă și mai puțin poluantă. În plus, cânepa este mult mai productivă decât  arborii. Chiar Guvernul SUA afirma că fiecare acru (circa 4.000 mp) cultivat cu cânepă salvează de la tăiere patru acri de pădure. 

Ce a urmat acestor campanii și intervențiilor la nivel înalt? Departamentul Trezoreriei  SUA  a conceput o lege care impunea o taxă de 100 de dolari (o sumă mare pe vremea aceea) tuturor comercianților ce voiau să vândă cânepă, indiferent de soi, lege care a fost imediat adoptată de Congres, în pofida opoziției cultivatorilor de cânepă și chiar a Asociației Medicale Americane. Practic, atunci, în 1937, cânepa a fost scoasă în afara legii în SUA, iar exemplul a fost urmat în decursul anilor și de multe alte state, inclusiv România postdecembristă. Totul, sub umbrela aceleiași „primejdii”: ca nu cumva din cânepa pentru fibre, „buruiana diavolească”, să se producă … droguri de mare risc. Și spre maximizarea profiturilor celor ce pun păduri la pământ, visează la o lume din plastic și vând foarte scump medicamente de sinteză chimică.

(va urma)