Vinerea Sfântă pentru romano-catolici

Credincioșii romano-­catolici, reformați și evanghelici se pregătesc să celebreze duminică Învierea Domnului, mister al credinței prin care s-a arătat oamenilor dragostea infinită a lui Dumnezeu, care „atât de mult a iubit lumea, încât L­-a dat pe unicul Său Fiu, pentru ca aceia care cred în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică”.

Sărbătorile Paştelui sau „triduum­ul pascal” (cum se numesc la catolici) au început deja din Joia Sfântă, când a avut loc Liturghia ce reaminteşte Cina cea de Taină. Vinerea Sfântă (Vinerea Mare) este zi de post și rugăciune, moment de reculegere și de împăcare pentru creștini, fiind unul din momentele cele mai austere ale calendarului liturgic creștin, când are loc în sau în jurul lăcașurilor de cult emoționanta procesiune cu Sfânta Cruce și cele 14 stațiuni (opriri). Astăzi, nu se celebrează Sfânta Liturghie, dar după-amiază are loc o comemorare a Patimii și Morţii lui Cristos și adorarea Sfintei Cruci. În Vinerea Sfântă s­e celebrează Răstignirea Domnului, „ziua cea mai tragică din istoria omenirii”, ceremoniile începând după ora 15.00 (când Isus a murit pe Cruce), credincioșii și preoții fiind chemați să se îmbrace în haine roșii, pentru a comemora jertfa sângeroasă. Preoții s­e vor ruga cu fața la pământ, în semn de profundă umilință, vor citi texte despre istoria pătimirii, apoi se va face rugăciunea universală pentru toată Biserica și pentru lume. Sf. Cruce va fi adusă de preot în biserică, acoperită de văl, iar preotul o va descoperi în fața credincioșilor ce sunt îndemnați s-o adore în tăcere. În Sâmbăta Sfântă, zi aliturgică, după vechi tradiţii, Biserica stă simbolic la mormântul Răscumpărătorului şi jeleşte moartea Lui.