[ViDEO] BRAȘOV. Documente rare despre Unire și Al. I. Cuza

Manifestările dedicate Zilei Unirii au fost completate fericit la Brașov cu o expoziție realizată de prof. pr. dr. dr. Vasile Oltean (video), directorul Muzeului Primei Școli Românești. Documente extrem de rare şi de o valoare inestimabilă legate de Unirea Principatelor au fost expuse pentru vizitatori în sala „Cartea – factor de unitate națională”. Expoziţia are patru secţiuni, câte una dedicată fiecăreia din cele trei regiuni istorice ale României şi a patra cu documente legate de Alexandru Ioan Cuza, domnitorul în jurul căruia s-a înfăptuit Unirea din 24 Ianuarie 1859. Printre acestea se numără şi câteva cântece compuse pentru domnitor, în manuscrise originale, iar un document extrem de rar este o fotografie în care domnitorul apare alături de soţia sa.

Profesorul Oltean a vorbit despre legătura dintre Brașov și brașoveni, pe de o parte, și Unirea Principatelor, înfăptuită prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domn al Moldovei și Ţării Românești. El s-a arătat indignat de expresia „Mica Unire”, dar şi de prestaţia guvernanţilor şi politicienilor postdecembrişti, pe care îi consideră nedemni de titlul de „lideri”. „Nu cred că există oraş mai unionist ca Braşovul şi nu cred că există un alt eveniment istoric pentru care să se fi scris poezii şi cântece cum a fost pentru Unirea Principatelor Române din 24 Ianuarie 1859 şi pentru domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Trei caiete de versuri scrise de poeţi braşoveni, ignorate, uitate, sunt dedicate lui Cuza.  Să nu mai vorbim de «Mica Unire» când vorbim despre Unirea Principatelor, fiindcă a fost o mare unire, cea care a făcut România, România modernă, România care şi a câştigat independenţa, pentru care s-au jertift şi strămoşii Junilor pe care îi vedeţi aici, adică şi ardeleni, cu gândul la unirea Transilvaniei cu patria-mamă. Drumurile Unirii românilor au trecut totdeauna prin Braşov, fie că era pe timpul lui Mihai Viteazul, fie că se uneau doar Principatele Moldova şi Muntenia sau se realiza Unirea cea Mare, Braşovul situându­-se la întâlnirea drumurilor care duceau spre Moldova şi Muntenia, iar personalităţile care se aflau în vâltoarea acestor evenimente au devenit simboluri populare. În timpul revoluţiei paşoptiste, Al. I. Cuza, împreună cu «mai mulţi domni» veniţi de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, este găzduit de braşoveni. O placă comemorativă de pe Str. Poarta Şchei nr.3, imortalizează acest eveniment, consemnând că «aici a fost sediul Casinei Române, unde cu ocazia evenimentului revoluţiei din 1848 au poposit personalităţi de frunte ale vieţii culturale şi sociale din Ţara Românească şi Moldova: Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Eliade Rădulescu, Cristian Tell, Gheorghe Magheru…ş.a., între ei şi Alexandru Ioan Cuza, care, împreună cu ceilalţi invitaţi participă la «un prânz de cereaşe» de mai, în grădina protopopului Bonifatie Pitiş din Şchei, acolo unde se năştea imnul „Deşteptă-­te, române!” prin prelucrarea cântecului „Din sânul Maicii mele” de către dascălul şcheian George Ucenescu, pe versurile întocmite cu această ocazie de poetul Andrei Mureşianu.
Câţi ştiu că aici, la Braşov, Cuza este martor şi colaborator la editarea tot la Braşov a celor două documente, devenite platforme revoluţionare: „În numele Moldovei, a omenirii şi a lui Dumnezeu” şi „Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”, ambele redactate de Alecsandri? În această efervescenţă, poetul muntean Eliade Rădulescu editează la Braşov „Expatriatul”, un cotidian de puternică trăire unionistă. Cuza cunoaşte atunci şi eforturile braşovenilor şi toate demersurile făcute de aceştia către autorităţi pentru înfiinţarea gimnaziului românesc, actualul Colegiu Naţional „Andrei Şaguna”. După urcarea pe tron, în urma memoriului făcut de braşoveni (Ion Popazu, George Bariţiu ş.a.) prin intermediul lui Ion Maiorescu (căsătorit cu sora protopopului şcheian Ioan Popazu), Cuza încuviinţează anual dania de 500 de galbeni, în baza cărora gimnaziul îşi completează cursurile la 8 clase, devenind „gimnaziu superior”, recunoscut de autorităţi în 13 octombrie 1860. Sute de documente aflate în arhiva din Şcheii Braşovului redau implicaţiile pe care le-­a avut această subvenţie în viaţa spirituală a Braşovului. Mai multe caiete folclorice ale timpului, realizate în manuscris de dascălii braşoveni, reproduc versuri închinate voievodului Principatelor Unite. Alături de cunoscutul «Imn al Principatelor Unite», cântat pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti cu ocazia numirii sale ca domn al Principatelor, în manuscrisele din Şchei se găsesc numeroase cântece, strigături şi poezii dedicate direct lui Cuza sau ideii unioniste.
Nu ne face cinste, dar pe Lungă se află o casă unde a fost ultimul popas braşovean al lui Cuza, după detronarea sa. Pe placa de pe faţada clădirii scrie: «În această casă a locuit între 20 februarie şi 4 martie 1866, în drum spre exil… Alexandru Ioan Cuza, domn al Principatelor”. 

Citiți și:

„Unirea Principatelor Române a început la BRAȘOV!”