Cultură

BRAȘOV. Taina „încristirii” ouălor

  • IMG_0916_210507.JPG
  • IMG_0893_210499.JPG
  • IMG_0895_210500.JPG
  • IMG_0897_210501.JPG
  • IMG_0910_210503.JPG
  • IMG_0907_210504.JPG
  • IMG_0913_210505.JPG
  • IMG_0914_210506.JPG
 

De la oul simplu la oul încondeiat, drumul nu este foarte lung, dar este migălos. Ne-au explicat și ne-au demonstrat mai multe femei din Cuciulata (Hoghiz) la Muzeul de Etnografie Brașov, alături de copiii și nepoții lor, dar și de alți elevi brașoveni, dornici să prindă meșteșugul. Oul trebuie spălat, apoi este fiert şi cât este cald, începe încondeierea propriu zisă. Pentru asta se foloseşte un instrument special numit condei – un beţigaş de care este ataşat un capăt din alamă, prin care trece un fir de păr de cal. Pentru încondeiere se foloseşte ceară de albine. „«Încristim» ouă  – aşa se spune la noi. Cu ceara încălzită facem desene, pe care le avem din moşi-strămoşi, de la bunici şi străbunici. Avem modele numeroase, precum frunza de stejar, cuibul graurului, coprina simplă, coprina bătută, calea rătăcită, grebluţa etc. Bunica m-a învăţat pe mine acest meşteşug, cam pe la vârsta de 14 ani. Eu am învăţat-o pe fiica mea”, ne-a explicat Mariana Stroe, în vârstă de 48 de ani.
După ce este aplicată ceara, ouăle sunt cufundate în vopseaua roşie, ţinute acolo preţ de 3-4 minute, să prindă culoarea, dar să se „ridice” şi ceara, după care acestea sunt scoase cu o lingură, sunt şterse şi date cu slănină, pentru luciu. „Noi le facem pentru familie”, mai spune aceasta.
Meşteşugul ei este dus mai departe în familie de Bianca, fiica ei. „Calea rătăcită se numeşte modelul pe care l-am aplicat eu. Am învăţat să fac asta de la mama cam de un an de zile şi îmi place foarte mult”, spune tânăra.

„Culoarea ouălor este cea roşie, de la sângele lui Iisus”

Ouăle încristate din Cuciulata sunt doar roşii şi cele care practică acest meşteşug ţin foarte mult la el. „Culoarea ouălor este cea roşie, de la sângele lui Iisus. Nu toate gospodinele din Cuciulata încondeiază ouă de Paşti, pentru că îţi trebuie timp şi multă răbdare. Noi, când ne apucăm de încondeiat, facem peste 100 de ouă pentru a da şi rudelor, copiilor care vin în ziua de Paşti la fiecare familie. De la mama am învăţat eu, de copilă, şi la noi s-a menţinut acest obicei. La noi în casă nu vopsim alte ouă de Paşti şi nu face ouă simple, sunt mult prea uşoare”, ne-a spus Ileana Roşală, tot din Cuciulata. Şi în această familie, tradiţia va fi dusă mai departe de nepoţii femeii. „Am văzut la bunica, dar şi la mama şi am vrut să fac şi eu şi am reuşit. La început e mai greu, dar când te obişnuieşti, nu mai e”, ne spune Ştefan Roşală, singurul băiat, în vârstă de 9 ani, între atâtea femei și fete care încondeiază ouă.
Meşteşugul încristirii ouălor a fost prezentat elevilor, la Şcoala din Cuciulata, şi în săptămâna de „Şcoală altfel”.

„În urma cercetărilor în teren pe care echipa Muzeului de Etnografie Braşov le-a desfăşurat în satul Cuciulata am descoperit aceste femei extraordinare, păstrătoare de tradiţii, adevărate tezaure umane vii care duc mai departe acest meşteşug al încondeierii ouălor. Ne-am gândit că este oportun ca în această perioadă şi copiii care participă frecvent la diverse ateliere pe care le organizăm la muzeu să înveţe să încondeieze ouă. Satul Cuciulata păstrează foarte multe tradiţii, iar de Paşti, Plugarul este una dintre ele”, a declarat Roxana Cornea, muzeograf la Muzeul de Etnografie Braşov.

 

Citiți și:

BRAȘOV. Târg de Paști la Muzeul de Etnografie


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button
Creare Site Web Optimizare SEO Creare Site Prezentare