BRAȘOV. Lecturi în aer liber cu „Maria Baiulescu”

Seria de lecturi publice estivale de la Biblioteca „George Bariţiu” continuă astăzi, între orele 11.00 şi 13.00, în curtea Casei Baiulescu (Livada Poştei, lângă Şcoala 6). Tema întâlnirii este Literatura francofonă, având drept animaţie personajul istoric Maria Baiulescu. „În caz de ploaie, ne întânim la Biblioteca franceză, iar tema este Literatura francofonă, oferindu-vă autori francofoni, din care a tradus şi Maria Baiulescu a noastră”, spun reprezentanţii bibliotecii.

Tot ei o prezintă pe scurt pe Maria Baiulescu:

„Maria Baiulescu (născută la 21 august 1860 – decedată la 24 iunie 1941, Braşov) a fost o scriitoare şi militantă pentru drepturile femeilor. A urmat şcoala secundară germană şi institutul francez de domnişoare din Braşov. A studiat cu seriozitate literatura română, alături de tatăl ei, protopopul Bartolomeu Baiulescu, „citind scrierile bisericeşti şi vechii cronicari”, precum şi ziare şi reviste ale literaturii noastre. Instrucţia sa s-a bazat şi pe autodidacticism, parcurgând operele de valoare ale clasicilor germani, francezi şi englezi. A făcut traduceri din franceză, engleză şi germană. Primele încercări literare i-au apărut sub pseudonimul Sulfina, în revista Vatra a lui G. Coşbuc.c. A publicat de-a lungul vieţii în Familia lui Iosif Vulcan, Literatura şi Arta română ilustrată de pictorul Gh. Petraşcu, elegantele şi valoroasele reviste Cele Trei Crişuri, Transilvania, Societatea de mâine, Boabe de grâu, dar şi în Epoca literară a lui I. L. Caragiale şi în revistele braşovene Ritmuri şi Prometeu. A publicat versuri, traduceri, evocări, note de impresii, teatru, a tălmăcit şi localizat piese de dramaturgi francezi, precum şi poemul Herman şi Dorotea de Goethe din germană. Anul 1908 marchează apariţia la editura Minerva a volumului de poezii Extaz, în care se simte influenţa lui O. Goga şi care sunt scrise sub influenţa liricii eminesciene. A fost o activă militantă pentru drepturile femeilor, fiind preşedinta unei asociaţii de femei şi responsabilă de şcoala profesională de fete a acesteia. În 1935 s-a retras de la conducere, fiind aleasă preşedintă de onoare. A fost membră activă în numeroase societăţi şi organizaţii, având curajul multor iniţiative şi fiind un model de implicare şi angajament social. A murit în 24 iunie 1941 şi a fost îngropată două zile mai târziu în cimitirul din Groaveri, unde există o frumoasă piatră funerară a familiei. Pe scurt, o femeie de ispravă. Nu întâmplător propunem cititorilor şi publicului o animaţie cu personajul acesta istoric al Mariei Baiulescu la lecturile publice din duminica aceasta. Nu rataţi întâlnirea!”.