Procurorii ancheteaza atentatele ordonate de Ceausescu

Elise WILK
Generalul Nicolae Plesita, fostul sef al Centralei de Informatii Externe in perioada comunista, urmasul generalului Ion Mihai Pacepa la conducerea acestui serviciu de spionaj, a fost chemat saptamana trecuta de procurorii Parchetului Militar din Bucuresti, pentru a vorbi despre relatiile sale cu celebrul terorist. Statul roman desfasoara o ancheta privind activitatile lui Ilici Ramirez Sanchez, alias Carlos Sacalul, in Romania. Generalul Plesita, al carui nume este asociat cu multe dintre actiunile cu caracter terorist din perioada dictaturii ceausiste, a fscut numeroase declaratii de-a lungul timpului, in presa scrisa si audio-vizual, despre Sacalul, Ceausescu si generalul Pacepa.
Ceausescu ar fi comandat cel putin sapte atentate
Desi se stia ca a executat mai multe comenzi pentru Ceausescu, cercetarile autoritatilor romane merg foarte greu. Procurorii militari se confrunta cu dovezi si marturii contradictorii. Primele cercetari au inceput in 1990, din ordinul adjunctului procurorului general, Gheorghe Deaconescu, pe baza unui raport facut de colonelul Sergiu Nica. Potrivit raportului lui Nica, persoanele de contact ale lui Carlos in Romania comunista au fost generalul Iulian Vlad, seful fostei Securitati, generalul Nicolae Plesita, seful Departamentului de Informatii Externe al fostei DSS, Tudor Postelnicu, fost ministru de Interne. Ceausescu i-ar fi comandat lui Carlos, prin intermediari, cel putin sapte atentate, pentru care a varsat in conturile bancare ale teroristului milioane de dolari.
Comanda pentru asasinarea lui Pacepa
Fuga din Romania a lui Mihai Pacepa, seful Securitatii, in 1978, l-a infuriat ingrozitor pe Nicolae Ceausescu, iar angajarea teroristului Carlos era solutia ideala pentru asasinarea generalului in SUA, unde obtinuse protectia Guvernului american. Generalul Plesita a recunoscut, la audierile de la Parchet, ca Sacalul a fost chemat in Romania de Ceausescu, care i-a incredintat misiunea de a-l inlatura pe generalul Pacepa.
Omul de legatura al fostului dictator cu teroristul international Carlos, acum intemnitat in Franta, n-a fost nimeni altul decat urmasul lui Pacepa la conducerea CIE, generalul Plesita. Care confirma ca a avut o intalnire cu Sacalul intr-o casa conspirativa din zona Otopeni, pentru a discuta ordinul primit de sus . Plesita sustine acum ca, ulterior, Carlos i-ar fi raspuns lui Ceausescu, prin intermediul sau, ca nu-l poate prinde pe Pacepa. La audieri, generalul a afirmat ca dictatorul a renuntat la Carlos si i-a ordonat sa se ocupe personal de soarta lui Pacepa. Ceea ce, insa, nu i-a reusit lui Plesita nici pana acum, generalul Pacepa supravietuind in SUA. Plesita nu iarta nici astazi gestul lui Pacepa, considerandu-l un tradator si afirmand, in repetate randuri, ca ar trebui ucis de orice soldat roman.
Arafat ni l-a pus la dispozitie pe Carlos
Intr-un interviu aparut in urma cu doi ani intr-o revista romaneasca, Nicolae Plesita a facut dezvaluiri incendiare. Plesita a dezvaluit ca Shamir, prim-ministrul Israelului, i l-a propus pe Carlos lui Ceausescu pentru a-l lichida pe generalul Pacepa. Ceausescu a acceptat, ceea ce ne-a jignit teribil. Pentru ca era o ofensa adusa capacitatii aparatului nostru, care putea sa faca aceasta treaba fara sa recurga la mercenari , marturiseste Plesita. Carlos era subordonat lui Arafat, trecuse de la crestinism la islamism si credea orbeste in ideologia musulmana. Totusi, n-a spus nici ca accepta, nici ca refuza misiunea incredintata de Ceausescu. Arafat ni l-a pus la dispozitie pe Carlos in vederea capturarii si lichidarii lui Pacepa. Ceausescu mi-a atras atentia sa stau de vorba cu el si sa aflu ce are de gand cu sarcina primita. Si am stat de vorba cu Carlos, in Bucuresti . Carlos impreuna cu Arafat, al carui subordonat era, ne-a adus servicii foarte mari. Asa am demontat multe actiuni ale gruparilor teroriste care treceau pe aici din Orient. Afacerea Sacalul n-a daunat si nu dauneaza Romaniei , crede generalul inculpat.
Baza de antrenament in apropierea Bucurestiului
Generalul Ion Mihai Pacepa a afirmat recent intr-un interviu ca, in 1980, serviciul de spionaj roman CIE, condus de generalul Plesita, l-a atras pe Carlos in Romania, in 1980. Aici, i-a pus la dispozitie o vila, in care a locuit impreuna cu amanta sa, Magdalena Kopp, si i-a pompat informatii potrivit carora Pacepa ar fi fost un simbol international al perfidiei jidanesti . Scopul? Crearea unei baze ideologice pentru ca teroristul Carlos sa-l asasineze pe Pacepa, care in 1978 a rupt-o cu regimul comunist de la Bucuresti, devenind demnitarul cu rangul cel mai inalt al fostului bloc sovietic care a obtinut azil politic si protectie din partea Guvernului SUA.
Potrivit lui Pacepa, CIE si unitatea sa specializata antitero, UM 0544, i-au dat Sacalului o baza de antrenament in apropierea Bucurestiului, unde acesta si oamenii lui au consumat importante cantitati de munitie si exploziv .
Pacepa, pus la adapost pe o insula
Ia vorbiti cu ala! Cat ne mai duce cu vorba? , ar fi spus Ceausescu intr-o zi, intrigat ca nu primeste nici un raspuns de la Carlos. Asa a intrat in sarcina lui Plesita contactarea teroristului. Intr-una din discutiile cu el, Plesita povesteste ca Sacalul i-a marturisit: Ce-mi spune Carlos dupa ce am baut un pahar de vin si ne-am cunoscut mai bine? «Domnule general, va spun cinstit: n-am nici o posibilitate pe America pentru capturarea lui Pacepa» . Plesita i-a transmis lui Ceausescu. Aparatul securitatii n-a reusit sa-l prinda pe Pacepa, pentru ca americanii l-au pus bine la adapost pe o insula. Ceausescu a spus la un moment dat «Dati-i papucii repede lui Carlos, ca Mossadul e pe urma lui». Si, de ce sa nu ma laud, sunt cel care a provocat hotararea comitetului politic executiv privind problema terorismului si pozitia tarii noastre fata de terorism. Am scapat si de mercenar , spune Plesita, in finalul interviului. Cat despre plata, generalul sustine ca Sacalul n-a primit nimic de la Ceausescu. La comertul exterior avea un cont unde-si depunea banii. Dar nu de la noi . In schimb, Nica l-a dotat cu armament. Carlos ne-a adus si el niste arme sofisticate, pe care le-am dat fabricilor noastre de armament ca sa se inspire, pentru dotarea brigazii antiteroriste .
Cazul Europa Libera
Ancheta din Romania trebuie sa stabileasca si implicarea lui Carlos Sacalul in controversata afacere Europa Libera , post de radio finantat de Departamentul de Stat al SUA si a carui sectie in limba romana i-a otravit zilele lui Ceausescu, difuzand stiri despre adevarata fata a regimului sau.
Cea mai faimoasa dintre actiunile lui Carlos a fost atentatul cu bomba, din 28 februarie 1981, de la postul de radio Europa Libera din Munchen, cand, dintr-o eroare, in loc sa fie distruse birourile sectiei romane, au fost aruncate in aer cele cehoslovace. Atunci au fost ranite 8 persoane, dintre care trei grav. Initial, s-a crezut ca atentatul a fost comandat de la Moscova, pentru ca la resedinta lui Carlos din Budapesta au fost gasite schitele sediului postului radio. Dar ideea ii apartinuse lui Ceausescu. Pentru aruncarea in aer a Europei Libere, dictatorul i-a platit lui Carlos un milion de dolari.
Cativa ani mai tarziu, un ofiter al CIE, care lucra sub acoperire diplomatica in Germania, a cerut azil politic in SUA si a predat autoritatilor americane documente originale ale CIE, din care a rezultat, printre altele, ca aceasta actiune criminala a fost organizata cu ajutorul teroristului international Ilici Ramirez Sanchez, alias Carlos Sacalul, si a fost coordonata de generalul Plesita , a declarat recent Pacepa. Si in actele de la Bucuresti exista probe care sustin faptul ca atentatul de la Munchen a fost facut la comanda lui Nicolae Ceausescu.
Ucigasul Radu
Marele arhitect , numele de cod al lui Nicolae Ceausescu, a ordonat lichidarea mai multor ziaristi de la REL. 700 de ofiteri de securitate primesc misiunea sa reduca la tacere vocile cele mai critice la adresa regimului. Mor, unul dupa altul, in cativa ani, patru directori ai postului: Petru Bunescu, Noel Bernard, Radu Gorun si Vlad Georgescu. Ziaristii Cornel Chiriac si Emil Georgescu sunt injunghiati. Despre directori ai postului care au murit in urma unor cancere galopante exista suspiciuni foarte mari ca au fost iradiati. Despre practica Securitatii de a elimina adversarii regimului de la Bucuresti prin iradiere a vorbit, pentru prima data, Ion Mihai Pacepa in cartea sa Orizonturi Rosii . Instalatia de iradiere a fost experimentata, mai intai, pe niste detinuti. Aparatul purta numele «Radu». Aparatura portabila de iradiere fusese primita de la Moscova , a explicat Pacepa intr-un interviu. In cartea mentionata, Ceausescu este citat ca ar fi spus in diferite ocazii: Da-i «Radu»! unuia sau altuia dintre indezirabili. Si Plesita dezvaluie, in cartea de convorbiri aparuta in 2001, existenta la CIE a unei unitati care se ocupa de lichidarea celor care tradau . Dupa 89 s-a spus ca nu s-au gasit astfel de aparate in dotarea Securitatii.
Condamnare pe viata
Procesul teroristului international Ilici Ramirez Sanchez, alias Carlos Sacalul, a inceput in data de 28 august 1997, la Paris. Carlos a fost arestat in Karthoum, Sudan, in 1994, de catre agentii contraspionajului francez (DST), si a fost judecat pentru uciderea a doi agenti DST si a unui libanez. A fost condamnat de autoritatile franceze, in decembrie 1997, la inchisoare pe viata. Pentru condamnarea lui s-au luptat mai multe state care voiau sa-l judece. Romania inca se straduieste sa-i gaseasca vreo vina oficiala.
Asasinate la Europa Libera
CORNEL CHIRIAC (6.05.1942 – 5.03.1975). S-a nascut in comuna Uspenka din Basarabia. A facut liceul in Pitesti si Facultatea de Litere din Bucuresti. A fugit din tara cu ajutorul unei invitatii falsificate. A devenit animatorul popularei emisiuni de muzica rock si pop Metronom a REL. In seara de 4 martie 1975, dupa ce a inregistrat o serie de programe, a iesit in oras. Nu mult inainte de miezul noptii a iesit dintr-un local impreuna cu un tanar. Dupa ora unu noaptea, o studenta care se ducea acasa l-a descoperit injunghiat in piept, zacand mort langa Mercedesul lui. Se spune ca a fost asasinat la comanda Elenei Ceausescu.
NOEL BERNARD (25.11.1926 – 23.12.1981). Pe numele adevarat Bercovici, s-a nascut intr-o familie mixta romano-evreiasca din Romania. In 1937 s-a stabilit, impreuna cu parintii, la Tel Aviv. A fost cetatean al Marii Britanii si al SUA. Intre 1957 si 1960 a fost director adjunct al Sectiei de limba romana de la Europa Libera. In 60- 61 pleaca ziarist la Roma si Londra. A revenit in 1965 ca director al Sectiei romane a REL. La mijlocul anului 1981, la 55 de ani, se imbolnaveste de cancer galopant la plamani. In cateva luni moare de cancer generalizat.
RADU GORUN (1.04.1916 – 26.02.1983). Pe numele adevarat Mihai Cismarescu. S-a nascut la Craiova. A absolvit Facultatea de Drept din Bucuresti, in 1937. In acelasi an a plecat la Paris, pentru completarea studiilor. Cand Romania a intrat in razboi, nu s-a mai intors in tara. In 1952 a fost incadrat in subredactia de la Londra a REL, iar in 1954 s-a transferat in studiourile din Munchen. A fost seful directiei de stiri timp de 30 de ani. Cade victima a aceleiasi boli ca si Noel Bernard. Moare convins ca a fost asasinat de Securitate.
EMIL GEORGESCU (07.12.1929 – 01.02.1985). In anii 50 a fost procuror la Mizil si Telega. Apoi procuror-sef in Bucuresti (1967-1971), dupa care a fost un an avocat. Dupa o iesire in Germania, nu se mai intoarce in tara. In 1975 incepe la REL emisiunea Actualitatea romaneasca . Securitatea a incercat de mai multe ori sa-l ucida. S-a incercat inscenarea unui accident de masina, a fost trimis un criminal care insa a fost deconspirat, dupa care a fost batut crunt. Intr-o dimineata a anului 1981, in timp ce-si plimba cainele prin cartierul Haar, de la marginea Munchenului, este injunghiat de 26 de ori de doi mafioti. Nu moare atunci, iar agresorii sunt prinsi si condamnati la ani de inchisoare. Moare insa de un cancer galopant la plamani. Fusese injunghiat tot in plamani.
VLAD GEORGESCU (29.10.1937 – 13.11.1988). A fost arestat si inchis de Securitate in 1977, dupa ce a scris o carte anticomunista. In mai 1979 a parasit Romania cu destinatia SUA. In 1980 a inceput colaborarea cu REL. In martie 1982 a fost numit director asociat al serviciului roman, iar in ianuarie 1983, directorul serviciului. In toamna anului 1987, o ruda din Romania ii aduce urmatorul mesaj: M-am intalnit cu generalul X si mi-a spus: daca difuzezi cartea lui Pacepa vei fi lichidat in mai putin de un an . Un an mai tarziu avea sa moara sufocat la clinica Bogenhausen din Munchen, din cauza unei tumori la creier. A trait tot timpul cu convingerea ca Securitatea il va lichida. Pe langa cei enumerati mai sus s-a numarat si PREDA BUNESCU, fost director adjunct al postului Europa Libera. A murit pe neasteptate de un atac de cord, singur in casa. Este gasit dupa cateva zile. De asemenea, i-a fost trimis un colet capcana, continand o carte cu bomba, redactorului SERBAN ORASCU, iar MONICA LOVINESCU si PAUL GOMA au fost batuti crunt in plina strada.