Premiera – Calculatorul romanesc s-a nascut la Brasov

In anii 1985-1986, „Cobra” a revolutionat piata IT
In vara anului 1985, conducerea superioara de partid (PCR) a decis ca Romania sa se numere printre tarile care fabrica computere. Asa ca Institutul de Tehnica de Calcul si Informatica, prin filialele din tara, au primit sarcina sa proiecteze si sa execute un calculator care sa depaseasca performantele celor existente la acea vreme. Asa au aparut primele computere romanesti: TIMES – la Timisoara, PRE – la Cluj, HC – Bucuresti si Cobra – la Brasov. Calculatorul facut la Brasov a fost de departe mult mai bun decat celelalte, pentru ca informaticienii au realizat un computer compatibil cu doua sisteme de operare: Sinclair Spectrum (facut in fosta RFG) si CP/M, realizat in tara.

Prototipul a facut furori
Prototipul a fost gata dupa un an, in 1986. Colectivul era format din opt cercetatori, coordonati de prof. dr. Toacse Gheorghe. La partea de hard au lucrat Vasile Prodan, Wagner Bernd Hansgeorg si Adrian Maxim, iar la cea de soft, Marcel Arefta, Sorin Finichiu, Mircea Pop si Sorin Cismas. Din toti, Pop Mircea a plecat in Franta, iar Cismas este in Silicon Valley, restul au ramas in domeniu in tara. „Era deosebit de celelalte calculatoare pentru ca modul de introducere si extragere a datelor se putea face cu floppy-disc, de 8 inchi (care permitea stocarea de informatii in limita a 180 K) si de 5, 25 inchi (720 K). Celelalte foloseau casete audio cu banda magnetica. Calculatorul cantarea cu totul 1,5 kg, dar unitatea de floppy, care era externa, avea 15 kg”, povesteste Adrian Maxim. Cobra avea o memorie interna de 64 K, procesor Z80 (realizat de firma Zilog din RFG) si nu avea hard disc. Rezolutia era de 256×192 pixeli cu 8 culori (acum s-a ajuns la o calitate de 1600×1200) si folosea o interfata seriala RS 232 C care este si acum in functiune. Nu avea nevoie de monitor, putand fi cuplat la orice televizor alb-negru sau color. La calculatorul brasovean se puteau folosi softurile BASIC, Z Spectrum, Foth, C, Fotran, dBase II si Word Star.

Aventuri la Moscova
Pana a intrat in productia de serie, prototipul a fost prezentat la o expozitie internatioanla la Moscova. „Am fost avertizati de Securitate impotriva spionajului industrial si ca este posibil sa se incerce ceva. Noi, ca sa fim siguri ca nu vor fi probleme, i-am fixat carcasa cu suruburi de masa in pavilionul expozitional si l-am sigilat. A doua zi dimineata, inainte de inaugurarea expozitiei, calculatorul nu mai functiona. In acel moment am vazut ca fusese desfacut, placa de baza a fost scoasa, iar integratele cu «inteligenta7 au fost, la randul lor, scoase. Au copiat si soft-ul (EPROM-ul). Bineinteles ca am reusit sa-l repunem imediat in functiune…”, rememoreaza Maxim.
Naveta de la judeteana de partid la Institut
Primii cumparatori au fost directori veniti de la diferite intreprinderi din tara, care le foloseau in uzina, dar si pentru uzul lor personal. „De multe ori faceam naveta intre Institutul de Tehnica de Calcul si judeteana de partid, ca sa prezentam calculatorul, cand veneau nomenclaturistii de la PCR. De asemenea, deplasarile pentru instalarea computerelor durau mai mult de 75 % din timpul de productie; stateam cate o saptamana – doua numai ca sa le explicam cum functioneaza”, povesteste Maxim.
Un episod deosebit a fost instruirea receptionerilor de la ONT Carpati Brasov, directorii dorind sa doteze cu calculatoare toate unitatile de cazare din Poiana.
Cea mai mare problema a fost crearea unui soft pentru rezervarea camerelor, pe grade de prioritate pentru receptioner, sef de receptie, sef de unitate, director ONT si minister.
Sefii din turism s-au certat doua luni ca sa stabileasca ce limite de camere au la fiecare nivel. Oricum, cursul a durat 6 luni, iar examinarea si promovarea cursului, un an, dar nici dupa acest termen nu au obtinut diploma toti angajatii ONT.

Doua Cobre costau cat o Dacie
A avut un succes deosebit, dar problema era lipsa finantarii. Grosul banilor de la Institut au fost directionati catre filialele din Bucuresti, Timisoara si Cluj. „Banii i-am facut din alte contracte de cercetare si i-am folosit pentru prototip. Cand s-a pus problema productiei de serie, lucrurile s-au schimbat radical. Conducera institutului de la Bucuresti s-a implicat, dar, conform obiceiului, a trebuit sa-i punem coautori. Ei s-au ocupat doar de partea de promovare a produsului, nu si de productie”, povesteste Maxim. Pentru carcasa s-a facut o matrita „la negru”, la Metrom, iar turnarea ei, la IUS Brasov, tastele, la Electromures, circuitele s-au importat de la IPRS Bucuresti, placa de baza era realizata de ICE – Felix, iar asamblarea, la atelierele SIACT ale CFR-ului. Asa a ajuns Cobra pe piata, cu sloganul „Doua computere intr-unul singur”, pentru ca folosea doua sisteme de operare. Pretul echipamentului era de 27.000 lei, dar se vindeau cu soft instalat la comanda conform necesitatilor clientului si ajungea pana la 35.000 de lei, cam cat o jumatate de Dacie. S-au produs 1.000 de bucati si s-au folosit la procese tehnologice (cuptoare, masini-unelte), contabilitate, gestiune de marfa, sisteme de supraveghere (cu camera video) si divertisment.

Istoria calculatoarelor
Primul calculator a fost ENIAC (Electronic Numerical Integrator Analyzer and Computer), fiind utilizat in special pentru calcule balistice, de catre armata Statelor Unite, in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Rata erorilor era foarte mare, fiind suficiente 30 de secunde pentru o noua greseala. Primul calculator programabil a fost inventat de catre Konrad Zuse si s-a numit „Z1 Computer„. Zuse a fost inginer constructor la o companie din Berlin. A castigat titlul semioficial de „inventator al calculatorului modern”. In 1936, Zuse a construit un calculator mecanic numit Z1, primul calculator binar. Importanta a fost descoperirea tranzistorului in 1948 de catre un grup de ingineri din laboratoarele firmei Bell. Tot atat de importanta a fost si inventarea circuitului integrat, in 1959, de catre Texas Instruments. Anul 1969 a adus, prin firma Intel, primul cip de memorie de 1 kilobit (128 de octeti). Adevarata revolutie s-a produs insa in 1975, o data cu primul calculator construit cu microprocesorul 8080, de 10 ori mai rapid decat precedentul. Este momentul in care se dezvolta prima versiune de Microsoft Basic. Intre 1975 si 1980, o firma IBM a lansat o serie de calculatoare electronice mai sofisticate, dar standardul l-a stabilit firma Apple Computer prin sistemul Apple II lansat in anul 1977. In august 1981, IBM a lansat primul calculator personal – IBM PC, proiectat in jurul microprocesorului Intel 8088, cu o capacitate de adresare de 1MB.