Ultimul securist – Nicolae Paraschiv, secretarul municipiului, si-ar putea pierde postul

La ultima sedinta de Consiliu Local, in unanimitate, a fost votata componenta comisiei de concurs ce urmeaza sa examineze candidatii la postul de secretar al municipiului. Postul de secretar al municipiului Brasov va fi scos curand la concurs, in conditiile in care din 1998 a fost ocupat interimar de diferite persoane. Din 2001 si pana in prezent, tot interimar, secretarul municipiului este Nicolae Paraschiv, el fiind transferat de la Prefectura Brasov cu delegatie, document ce i-a fost reinnoit din sase in sase luni. Din comisia de concurs vor face parte in mod obligatoriu primarul, secretarul general al Prefecturii, secretarul general al judetului si cei doi reprezentanti desemnati de CL Brasov.

Cariera administrativa
Paraschiv a fost numit in functia de secretar general al Prefecturii Brasov, apoi in functia de secretar al Primariei Brasov de fostul prefect PSD, Otilian Neagoe, si pastrat pana in prezent de actualul prefect PD, Aurelian Danu. Daca relatiile lui Nicolae Paraschiv cu fostul primar Ioan Ghise erau extrem de tensionate, relatiile cu actualul primar, George Scripcaru, au devenit cordiale. Consilierul local Marius Oprea, specialist in istoria Securitatii, numit recent in functia de reprezentant al Guvernului Tariceanu in Comunitatea de Informatii, l-a acuzat, in urma cu un an, pe Nicolae Paraschiv, secretarul interimar al Brasovului, ca a facut politie politica in calitate de maior la Directia I a Securitatii Statului, iar ulterior, la Directia a-II-a si a-III-a, din cadrul temutei intitutii. Actualul secretar al Primariei ar fi avut sub observatie sistemul medical si cel juridic.

„Securist cumsecade”
Istoricul Marius Oprea a negat amestecul Guvernului Tariceanu in mazilirea fostului maior de Securitate din Primaria Brasov. „Guvernul sau eu, personal, nu avem nici o cunostinta despre aceasta schimbare, care are probabil motivatii interne. Paraschiv era o figura luminoasa printre fostii securisti, chiar in acele timpuri, era cel mai putin represiv dintre toti, atat cat se putea. Daca ar fi fost dupa mine, l-as fi pastrat in functia de secretar al Primariei. Nici cei de la 15 Noiembrie nu l-au recunoscut printre tortionarii Securitatii, dupa arestarea principalilor lideri ai miscarii. A fost un securist cumsecade. Ceea ce aflasem bun despre el s-a confirmat cand l-am cunoscut. A dat dovada de decenta, desi dupa 1987 ordinele erau stricte”, declara Marius Oprea.

S-a ocupat de medici si procurori
Principalele obiective informative ale directiei Securitatii, unde activa maiorul Nicolae Paraschiv, erau unitatile sanitare, precum si Procuratura si instantele. Informatiile culese erau transmise Judetenei de Partid, personal primului secretar, care trebuia sa ia masurile represive.
Securistii care au monitorizat informativ sistemul medical erau obligati sa urmareasca felul in care erau aplicate masurile dure, ordonate de Ceausescu personal, privind avorturile ilegale. Femeile care recurgeau la intreruperi de sarcina clandestine riscau, impreuna cu medicii care le ajutau, ani grei de puscarie. De asemenea, avocatii care isi exprimau opiniile critice fata de Ceausescu erau marginalizati de sistem.

„M-am gandit sa particip la concurs”
„Nu as comenta posibilitatea schimbarii secretarului Primariei. Va fi probabil un concurs la care m-am gandit sa particip. Chiar acum sunt la domnul prefect pentru un aviz favorabil in acest sens. Ma bucura sa aud din partea domnului Marius Oprea, care este o autoritate in domeniul istoriei fostei Securitati, ca are cuvinte de apreciere la adresa activitatii mele. Ii voi multumi pentru aceasta”, a declarat Paraschiv. Deocamdata, in Romania, spre deosebire de alte tari foste comuniste, nu exista o lege a lustratiei care sa interzica accesul la functii publice celor care au facut parte din nomenclatura si politia politica ceausista.

Lustratia in alte tari
In 1991, in Cehia, li s-a interzis pentru cinci ani membrilor politiei secrete, informatorilor si colaboratorilor ideologici, secretarilor de partid de la un anumit nivel administrativ, precum si membrilor Comitetului Central sa detina functii decizionale, iar, ulterior, efectele legii lustratiei au fost prelungite pana in 2001. In Ungaria, o astfel de lege a fost adoptata in 1994, cu efecte mult atenuate, in vreme ce iin Polonia legea lustratiei a fost votata abia in 1997, impunand persoanelor publice sa declare oficial daca au colaborat sau nu cu politia politica a regimului comunist. Doar ascunderea acestei colaborari era sanctionata cu interdictia de a ocupa anumite functii publice timp de zece ani. Totusi, in urma aplicarii legilor lustratiei, in Cehia, 80.000 de persoane si-au pierdut locurile de munca, 50.000 in Bulgaria, iar in Lituania peste 30.000.

Legea lustratiei
Despre un proiect de lege a lustratiei s-a vorbit in mai multe randuri, dar pana acum nu a fost votat. In perioada 1996-2000, Legea deconspirarii Securitatii ca politie politica, adoptata atunci intr-o formula ambigua, a produs doar efectele dorite de Serviciul Roman de Informatii (SRI), care avea controlul dosarelor. Un prim proiect al legii lustratiei a fost conceput in Romania la inceputul anilor ’90 de taranistul George Serban, fostul presedinte al Societatii Timisoara. Proiectul a fost reluat anul acesta de senatorul liberal Adrian Cioroianu in forma sa initiala, care interzice fostilor ofiteri de Securitate, colaboratorilor si informatorilor politiei politice, precum si activistilor din aparatul local si central al PCR sa ocupe posturi publice. Acest proiect se afla la concurenta cu un altul, denumit „legea antinomenclatura”, depus la Camera Deputatilor de independentul Cozmin Guta, fost secretar general al PSD, fost vicepresedinte PD. Gusa a fost acuzat ca vrea, de fapt, sa elimine proiectul liberal. (L.M.)