Sfântul şi Marele Mir, sfinţit pentru a 22-a oară în 134 de ani de autocefalie BOR

Părintele Patriarh Daniel a vorbit joi, în Catedrala Patriarhală, despre însemnătatea şi întrebuinţarea Sfântului şi Marelui Mir, „temelia şi izvorul sfinţirii vieţii Bisericii”, relatează Basilica.ro.
Cuvântul de la finalul liturghiei a fost prilejuit de sfinţirea Marelui Mir, slujbă oficiată pentru a 22-a oară în cei 134 ani de autocefalie ai Bisericii Ortodoxe Române.

Părintele Patriarh Daniel a explicat de ce au rânduit Sfinţii Părinţi ca această ceremonie să aibă loc în Joia Mare, ziua instituirii Euharistiei.

„Pentru că atât mirul (cu care Maria, sora lui Lazăr, a uns picioarele Mântuitorului – n.r.), cât şi Cina cea de Taina se referă la Taina morţii şi Învierii Lui Hristos. Mirul se referă la îngroparea Lui, iar Euharistia la moartea şi Învierea Sa celebrate prin anticipaţie în Sfânta şi Marea Joi”.

„Sfinţii Părinţi, legându-le pe acestea două, ungerea lui Iisus cu mir de mare preţ şi Cina cea de Taină, au hotărât ca sfinţirea Marelui Mir să aibă loc în ziua pomenirii Cinei cele de Taină, în Sfânta şi Marea Joi”.

Părintele Patriarh a menţionat că au existat şi motive practice pentru care Marele Mir a fost rânduit spre sfinţire în Joia Mare.

„Primii creştini se botezau în noaptea de Paşti, atunci trebuia sfinţit mirul cu care erau unşi imediat după Botez”, a spus Preafericirea Sa.

Înspre finalul cuvântului său, Părintele Patriarh Daniel a reamintit când este folosit Sfântul şi Marele Mir în cultul Bisericii.

Evidenţiind utilizarea acestuia la ungerea celor nou botezaţi, Preafericirea Sa a explicat că Taina Botezului este „participare la moartea şi Învierea lui Hristos”.

„Noi ungem pe cei nou botezaţi cu Sfântul şi Marele Mir sfinţit în aceeaşi zi în care a fost instituită Taina morţii şi Învierii Lui: Sfânta Euharistie”.

Referitor la sfinţirea lăcaşurilor de cult, Părintele Patriarh Daniel a explicat Sfântul şi Marele Mir se întrebuinţează mai ales pentru că masa Sfântului Altar reprezintă Mormântul Domnului.

De aceea, a spus Patriarhul Daniel, „la sfinţire (masa Sfântului Altar – n.r.) este învelită în alb şi sigilată cum a fost pecetluit mormântul Domnului. Piatra pecetluită a mormântului prefigura piatra pecetluită a Sfintei Mese pentru că Sfânta Masă din Sfântul Altar reprezintă pe Hristos cel răstignit, îngropat şi Înviat din morţi”.

Tot cu Sfântul şi Marele Mir se sfinţesc Antimisele, „aceste icoane de pânză pe care este imprimată tocmai scena punerii în mormânt a Mântuitorului, iar mai recent şi icoana Cinei celei de Taină, ca să facă legătura dintre jertfa Sa de pe Cruce şi Sfânta Euharistie instituită la Cina cea de Taină”.

Cu Sfântul şi Marele Mir se ung şi moaştele sfinţilor, a spus Preafericirea Sa.

„Când un om drept a fost declarat sfânt, moaştele lui se curăţă cu agheasmă, cu vin şi apoi se ung cu Sfântul şi Marele Mir arătând că în acel om sfânt sălăşluieşte Hristos prin harul Duhului Sfânt”.

La final, Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române a mulţumit tuturor celor care s-au implicat în pregătirea Sfântului şi Marelui Mir, dar şi ierarhilor împreună slujitori.

Vă prezentăm zece aspecte mai puţin cunoscute despre Sfântul şi Marele Mir, din broşura: „Sfântul și Marele Mir: înțelesul și folosul lui”, semnată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române:

– Prepararea Marelui Mir se desfăşoară în primele trei zile din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, iar sfinţirea la Liturghia din Joia Mare.
– Marele Mir este preparat din ulei de măsline, vin natural, plante şi aromate. Patriarhia Română foloseşte peste 40 de ingrediente.
– Indicaţii privind prepararea şi sfinţirea Marelui Mir se regăsesc în cel mai vechi Evhologhion (Molitfelnic) bizantin păstrat (Codicele Barberini graecus 336) din sec. al VIII-lea.
– Două rugăciuni (a treia şi a patra) de la slujba de sfinţire a Marelui Mir se păstrează din Evloghionul bizantin, iar primele două sunt din tradiţia românească, fiind specifice Bisericii Ortodoxe Române.
– Sfinţirea Marelui Mir nu este permisă fiecărui episcop, ci numai patriarhilor sau întâistătătorilor unor Biserici Autocefale.
– Pe teritoriul ţării noastre, înainte de a primi Biserica noastră autocefalia, Marele Mir a fost sfinţit prima dată în 1513 de Patriarhul Pahomie al Constantinopolului la Târgovişte, fiind solicitat de Sfântul Neagoe Basarab.
– După primirea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, Marele Mir a fost sfinţit prima oară în 1893.
– Prima sfinţire a Marelui Mir în România reîntregită a avut loc în 15/28 aprilie 1921.
 – Ultima sfinţire a Marelui Mir în ţara noastră a avut loc în 2010.
– Cea de-a 22-a sfinţire a Marelui Mir va avea loc, în 25 aprilie 2019, la exact 134 ani de la emiterea Tomosului Sinodal al Patriarhiei Ecumenice pentru recunoașterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române.

Foto: Basilica.ro/Mircea Florescu