Cultură

BRAŞOV. De la imnul revoltei din 1987 la imnul insurecției din decembrie 1989

  • Ziuaimnului1_218056.jpg
  • Ziuaimnului2_218057.jpg
 

Ziua de 29 iulie, proclamată, începând cu anul 1998, drept „Ziua Imnului Național”, a fost celebrată și la Brașov – oraşul Imnului Naţional „Deşteaptă-te, române”, printr-un ceremonial religios în Piața Tricolorului, din fața Primăriei. La eveniment au participat prefectul județului Brașov, Ciprian Băncilă, viceprimarul Braşovului Barabas Laszlo, generalul de brigadă dr. Tudorică Petrache, comandantul Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa şi al Garnizoanei Brașov, comandanți ai unităților militare, veterani de război, reprezentanții asociațiilor cadrelor militare în rezervă și retragere din județul Brașov, ai reprezentanților partidelor politice, care împreună cu militarii au adus un omagiu simbolului nostru național. Şi de data aceasta, puţini brașoveni s-au adunat și au luat parte la scurta ceremonie, dar au asistat din curiozitate și turiști străini.

„Poate cel mai emoţionant moment a fost pe 1 Decembrie 1918 la Braşov”

După ce oficialitățile au fost primite cu onor, a fost prezentată o scurtă istorie a Imnului Național „Deșteaptă-te române”. În alocuţiunea sa, istoricul Nicolae Pepene (foto, la microfon), directorul Muzeului de Istorie Braşov, a subliniat cât de puternică a fost și este legătura Brașovului cu Imnul Naţional. „Peste mai puțin de o lună statul român aniversează 100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial, act istoric decisiv pentru realizarea statului național unitar român. Orașul Brașov a fost cel mai important oraș transilvănean în care a intrat armata română (16/28 august 1916). De asemenea, cu ocazia celor patru săptămâni anterioare retragerii peste Carpați, pentru prima oară în istoria modernă a Transilvaniei, o parte din localitățile județului Brașov, în frunte cu orașul Brașov, au fost conduse de administrație românească (primar, prefect). Atunci, pe străzile Brașovului a răsunat și cântecul patriotic «Deşteaptă-te, române!»
Poate cel mai emoţionant moment a fost pe 1 Decembrie 1918, în timp ce la Alba Iulia românii decideau soarta teritoriilor românești din Ardeal, Banat, Ungaria și Maramureș, în toate bisericile ortodoxe brașovene s-au tras clopotele și s-a bătut toaca. În biserica „Sf. Nicolae” din Schei s-a ținut o «mare slujbă divină», încheiată cu urarea «Trăiască România Mare!» și cu cântecul lui Andrei Mureșianu, «Deșteaptă-te, române».
Revolta muncitorească anticomunistă de la Brașov din 1987 a fost «începutul sfârșitului» pentru căderea comunismului în România. Muncitorii au scandat pentru prima oară în România, «Jos Ceaușescu», intonând ceea ce avea să devină imnul insurecției din decembrie 1989 și, ulterior, al țării: «Deșteaptă-te, române!».  
1848, 1916, 1918 și 1987 sunt repere istorice naționale. Să fim mândri ca brașoveni de importanța istorică a cântecului patriotic «Deșteaptă-te, române!», devenit imn național, și să spunem aceasta și celor care s-au oprit doar la semnificația zilei de 29 iulie 1848.  
De asemenea, să ne înclinăm cu respect față de memoria lui Andrei Mureșianu. Anul acesta aniversăm 200 de ani de la nașterea sa”.

Eroare istorică legiferată

Reamintim că, aşa cum a demonstrat încă de acum 18 ani pr. prof. dr. dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Prima Şcoală Românească din Şcheii Braşovului, autorul versurilor Imnului Național este brașoveanul Andrei Mureșianu, poezia „Un răsunet” fiind și cea mai importantă creație a sa, după cum atestă documentele aflate la Muzeul Casa Mureșenilor – Muzeul Imnului Naţional și la Muzeul Primei Școli Românești din Șcheii Brașovului. Muzica, de fapt adaptarea unei cântări bisericești foarte populare, îi aparține dascălului George Ucenescu de la Biserica Sf. Nicolae din Șchei, ucenic al lui Anton Pann, căruia i se atribuie în mod greșit paternitatea asupra melodiei, dar și meritul de-a o fi cântat prima oară și de a o fi răspândit. De aceea, nici nu se susține celebrarea Zilei Imnului Național în 29 iulie, prima cântare având loc în iunie 1848, la Brașov, în efervesecenţa revoluţionară, nu în Râmnicu-Vâlcea, la finele lunii lui Cuptor. Întrucât poezia „Un răsunet”, cu cele 11 strofe ale sale, devenise marşul revoluţionarilor ardeleni, Nicolae Bălcescu a numit acest imn „o adevarată Marsilieză românească”. Concluzia ar fi: Imnul Naţional trebuie sărbătorit, dar nu în 29 iulie şi nu la Râmnicu-Vâlcea. Însă eroarea istorică legiferată pare tot mai greu de îndreptat.


Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.

Google Ads Whatsapp Channel

Articole asemănătoare

0 0 voturi
Evaluarea articolului
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comentarii
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button