[ViDEO] BRAŞOV. Păsările răpitoare vă pot răpi şi… inima, la Parcul Zoo, datorită frumuseţii lor. Sunt şi nu prea sunt protejate de lege
Azi, 9 august, de Ziua Internatională a Grădinilor Zoologice, şi la Zoo Braşov s-au deschis larg porţile pentru vizitatori, animalele putând fi admirate gratuit.
Administraţia grădinii, împreună cu Primăria Braşov şi un grup de voluntari crescători de păsări răpitoare au organizat cu acest prilej şi o campanie de educare a publicului privind importanta protejării faunei.
Astfel, în această dimineaţă, înainte de porni în călătoria de vizitare a parcului zoo, curioşii puteau admira de aproape, chiar să mângâie, cinci specii de răpitoare, printre care cea mai agresivă din lume, dar şi să afle câteva detalii despre comportamentul lor.
„Hugo este o bufniţă europeană, cea mai mare din Europa, din specia spaniolă. Este mascul şi are vârsta de trei ani. I se mai spune Buha Mare. Îl folosim pentru promovare. Fiind o pasăre de făcut poze, o ţinem pe mână, nu este o pasăre de zbor în public. De regulă mânâncă rozătoare, preferatele lui, dar fiind o pasăre de talie mare, are o arie largă de carne pe care o consumă, inclusiv alte păsări. Este cuminte în general”, ne-a spus îngrijitorul păsării, care mai adusese la această expoziţie inedită un uliu mexican şi un şoim sudic.
Alt iubitor de păsări protejate ne-a prezentat-o pe Sheila, o bufniţă polară, dar şi o acvilă: „Sheila este adusă din Germania, dntr-o crescătorie autorizată, special pentru show-uri, demonstraţii şi pentru înmulţire. Se hrăneşte în general cu carne crudă, cum ar fi tacâmuri de pui. Ca specie, este cea mai agresivă pasăre din lume. Când este stresată, se enervează şi muşcă. Haruna este o acvilă de stepă, în vârstă de trei luni. O am de când avea doar patru săptămâni. La început a stat cu mine în casă, e foarte sociabilă, e ataşată de mine. De exemplu, dacă stau acasă şi e legată la suport, se zbate să ajungă la mine, iar dacă îi dau drumul zboară spre mine, mi se pune pe picior sau pe umăr, unde uneori chiar doarme. Şi ea a fost adusă dintr-o crescătorie autorizată din Germania, iar povestea ei abia acum începe”.
Tinerii care îngrijesc aceste păsări răpitoare se mândresc cu pasiunea lor, dar au şi o mare nemulţumire, legat de legislaţia românească: „Prin aceste afişări în public, încercăm să arătăm oamenilor că păsările de pradă nu sunt ceea ce se zvoneşte, că doar mănâncă porumbeii şi găinile din gospodării. Ceea ce este perceput ca fiind un rău făcut de ele, este doar o parte mică a comportamentului lor. Dar păsările de pradă aduc şi multe beneficii naturii, pentru că prind de cele mai multe ori animale bolnave. Sunt ca nişte doctori ai pădurilor, inclusiv necrofagii, care curăţă oasele de carnea în putrefacţie de la animalele moarte, eliminând astfel riscul apariţiei unor epidemii printre celelalte specii. Noi încercăm să arătăm oamenilor sum sunt aceste păsări, de fapt, în realitate, adică frumoase şi utile, nu personajele rele din poveşti”.
Aceştia ne-au spus şi că este nevoie de o imbunătăţire a legislaţiei pentru protejarea păsărilor precum cele de care ei au grijă.
„Pe de o parte, ar fi foarte bine să se aplice legea existentă pentru protejarea lor, care din păcate nu prea se respectă. Ar trebui să existe organe de control în acest sens. Dacă şoimăritul ar fi legal la noi în ţară, ar trebui automat să apară normele de aplicare şi ar fi persoane capabile să identifice speciile şi să se asigure combaterea braconajului, pentru că mulţi taie copacii în care răpitoarele îşi fac cuiburi sau sunt concepute capcane special pentru a le prinde, doar ca să le distrugă. Noi am început să îndrăgim aceste păsări după ce am salvat câteva lovite de maşină sau de oameni. Acum avem puţini medici care încearcă să opereze dacă este cazul, totul pro bono. Din păcate, la noi nu există termenul de şoimărit. Un şoimar nu este o persoană care are doar o pasăre de pradă în stăpânire, ci una care protejează natura, pentru că ştie ce trebuie să facă în acest sens. Fiecare pasăre care trăieşte în crescătorii este inelată, are acte de identitate, care îi atestă originea”, ne-au explicat voluntarii Asociaţiei Şoimart.
citeşte şi
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.
