Un brașovean a plătit degeaba aproape 7.000 de lei pentru un loc de muncă în străinătate

Cine se încumetă să plece la muncă în străinătate, prin intermediul unei agenții de plasare, trebuie să cunoască foarte bine legislația specifică și să fie deosebit de atent atunci când semnează un document. În caz contrar, riscă să ajungă în situația de a plăti sume exorbitante, pentru un job pe care nu îl mai obțin și, o dată dați, banii sunt foarte greu de recuperat.
Ca mulți alți bașoveni, A.N., a considerat că numai lucrând în străinătate se poate realiza material. Câțiva ani, a lucrat fără contract de muncă în mai multe țări europene. Sătul de statutul de imigrant ilegal, anul trecut tânărul s-a întors în România, hotărât să își găsească un job legal într-o țară străină. A început să caute firme de plasare a forței de muncă în străinătate. „Am identificat o astfel de agenție și, pentru a fi sigur că nu voi fi păgubit, am sunat Oficiul pentru Protecția Consumatorului, de unde am aflat că respectiva societate nu a fost reclamată și, liniștit, am mers la firmă pentru a-mi găsi un loc de muncă”, povestește A.N.
Luni de așteptare și cheltuieli uriașe
Brașoveanul a semnat un contract de mediere, întocmit potrivit legislației în domeniu (Legea nr. 156 din 2000) și a achitat o parte a tarifului pentru aceste servicii. Optimist, tânărul a așteptat ofertele și, după numai câteva zile, a fost invitat la sediul firmei de recrutare, pentru a i se prezenta un posibil job. „Tot atunci mi-au spus că trebuie să mai dau niște bani, pentru că mi-au găsit de lucru. Urma să muncesc în Canada, salariul era mare, așa că am semnat imediat oferta, am plătit și așteptam întocmirea documentelor specifice”, mai spune A.N.
După un timp, bărbatul a fost din nou chemat la firmă, unde i s-a spus că trebuie să mai dea niște bani, de data aceasta pentru obținerea vizei. A semnat un contract de mandat, a plătit suma solicitată, precum și aproape 2.500 de lei care, conform facturii fiscale semnate de el, reprezentau o diferență la contractul de mediere, și se aștepta ca în scurt timp să semneze contractul de muncă cu angajatorul canadian.
„Am așteptat din octombrie până în decembrie și, văzând că nu se întâmplă nimic, am mers la firma și am solicitat un termen clar. Mi s-a spus că în două săptămâni plec, lucru care nu s-a întâmplat, motiv pentru care am solicitat rezilierea contractului și restituirea banilor. Scăzând suma plătită pentru viză, am dat aproape 60 de milioane de lei vechi doar pentru a obține un loc de muncă, pe care nu știu dacă îi mai pot recupera. Mi s-a spus că în 8 ianuarie 2010 voi primi banii, dată la care mi-au dat doar o hârtie, prin care eram anunțat că acest lucru se va întâmpla în 8 februarie 2010. În 8 februarie, mi s-a spus că în 12 februarie și, tot așa mai departe”, a mai spus A.N.
Mai mult, tânărul nu își poate recupera toți banii, deoarece, în contractul de mediere se menționează că în cazul în care beneficiarul notifică renunțarea la mediere înainte de expirarea duratei contractului, firma de recrutare are dreptul de a-i restitui beneficiarului doar 30 % din tarif, clauza având acoperire legală.
„Diferența este legală”
Angajata firmei, cu care A.N. a ținut legătura, ne-a declarat că banii plătiți în plus, față de contractul de mediere, au fost solicitați în mod legal și reprezintă diferența taxei de mediere. „Noi percepem tarife de mediere diferite, în funcție de țara unde beneficiarul urmează să lucreze. Dacă o persoană, a achitat inițial taxa pentru Grecia, iar noi îi găsim un loc de muncă în Canada, beneficiarul trebuie să plătească diferența, în baza unui act adițional la contractul de mediere, prin care ambele părți își exprimă acordul privind modificarea tarifului. Pe de altă parte, pentru cei care acceptă ofertele de muncă venite din Canada, timpul de așteptare este mai îndelungat și trebuie să plătească și taxele percepute pentru obținerea vizei”, a explicat aceasta.
De cealaltă parte, A.N. neagă că ar fi semnat vreun act adițional la contractul de mediere, prin care să poată fi justificată diferența dintre tariful solicitat inițial și suma finală.
Cât va mai putea recupera?
Acum, singura preocupare a cetățeanului este să recupereze banii. Din nefericire pentru el, nu va primi suma integrală. Astfel, potrivit contractului de mediere (întocmit potrivit normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 156 din 2000), „furnizorul se obligă să restituie beneficiarului o parte din tarif, în următoarele situații: 70% dacă nu găsește un loc de muncă corespunzător pentru beneficiar și 30% dacă, înainte de expirarea duratei contractului de mediere, beneficiarul notifică renunțarea la mediere”. Mai mult, în contractul de mediere semnat de tânăr se menționează că o parte a tarifului inițial este nereturnabil, astfel că el nu va putea primi 30% din cât a plătit, ci din suma considerată „returnabilă”, aspect nereglementat de legislație. Din acest moment intervine „actul adițional”, despre care AN susține că nu l-a semnat, iar angajata firmei precizează că ar exista. Dacă documentul respectiv nu a fost semnat de beneficiar, firma de recrutare a încălcat legislația. Astfel, potrivit normelor de aplicare ale Legii 156 din 2000, „agenții de ocupare a forței de muncă în străinătate nu vor percepe, în afara tarifului de mediere (menționat în contractul de mediere și actele adiționale la acesta – n.r) comisioane și nu vor pretinde garanții de la persoanele mediate, respectiv de la persoanele angajate în străinătate cu contract individual de muncă”.
De acum încolo, singurul lucru pe care îl mai poate face A.N. este să depună sesizări, plângeri și, eventual, să umble prin tribunale, fără a avea siguranța că va avea câștig de cauză, deoarece legislația este interpretabilă. Practic, astfel de situații ar putea fi evitate dacă, înainte de a semna un contract cu o agenție de plasare, oamenii ar consulta specialiști în domeniu sau ar apela la instituțiile abilitate (inspectoratele teritoriale de muncă, care verifică modul în care au fost încheiate contractele de mediere) de unde pot primi informații legate de actele normative ce reglementează acest domeniu și pot afla dacă o agenție de plasare își desfășoară activitatea în mod legal.
Acest material are la bază sesizarea domnului A.N., cu nr. 43, adresată serviciului TEXpert. Adresați-ne întrebările și solicitările dvs. în scris, pe adresa: Transilvania Expres, str. Traian Grozăvescu nr. 7, Brașov, la tel. 0268/549 712 sau pe e-mail: texpert@transilvaniaexpres.ro.
(R.C.)
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.





