Presiuni – UDMR vrea compensatii pentru „deportatii” maghiari din Brasov

Asupra conducerii Casei Judetene de Pensii Brasov se fac presiuni extraordinare din partea UDMR, dupa cum ne-au declarat directorii institutiei, pentru a acorda, cu incalcarea prevederilor Legii 189/2000, drepturi unor persoane care sustin ca au fost persecutate de catre regimurile instaurate in Romania in perioada 6 septembrie 1940 – 6 martie 1945. Mai mult, deputatul UDMR Kovacs Attila, l-a interpelat pe ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale, Gheorghe Barbu, asupra acestui subiect si il roaga respectuos sa intervina (?) pentru ca persoanele respective sa-si primeasca drepturile, care sunt urmatoarele: 1,2 milioane de lei lunar, scutire de taxe si impozite, gratuitate la abonamentele de radio-TV si de transport in comun, 12 calatorii cu trenul, gratuite, la clasa I.

„Atrocitati” in judetul Brasov intre 1940-1945
Kovacs Attila sustine ca, intre anii 1940-1945, in localitatile Brasov, Sacele, Zarnesti, Apata, Ormenis, Prejmer s.a., „populatia maghiara a suferit multe atrocitati”, pe care le precizeaza: „oamenii au fost batuti daca au vorbit sau cantat in limba maghiara, au fost dati afara de la locul de munca din motive etnice, multe familii au fost amenintate cu moartea daca nu parasesc localitatea in 24 de ore, presa maghiara a fost interzisa etc.”.

Scopul reglementarii
Casa Nationala de Pensii, prin directorul Doina Pauna, este de alta parere: „Din interpretarea logica a prevederilor legale, rezulta ca atat obiectul, cat si scopul reglementarii il constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, in speta de regimul hortyst instaurat vremelnic in Ardealul de Nord ca urmare a Dictatului de la Viena, in perioada aratata, din motive etice, incadrarea in prevederile Legii 189/2000 se face pentru persoane care au fost persecutate etnic si care si-au parasit domiciliul, refugiindu-se de pe un teritoriu ocupat (Ardealul de Nord aflat sub jurisidictia statului maghiar) pe un teritoriu unde sa nu mai fie persecutate din acelasi motiv, in contextul realitatilor de la acea data”.

Revendicari paradoxale
Pana la urma, este vorba de un paradox, care a aparut din cauza ca Legea nu este explicita. Legiuitorul roman a avut in vedere o reparatie a persoanelor care au avut de suferit de pe urma regimului hortyst din Ardeal (in cazul in speta, la care facem vorbire), dar nu a mentionat in mod expres acest lucru, pentru ca au avut de suferit, de exemplu, si cei care au fost stramutati din Cadrilater. Ar fi ca si cum un bulgar ar pleca din Bulgaria si s-ar duce in Cadrilaterul pe vremea cand apartine Romaniei in acel moment, iar acum ar cere statului bulgar reparatii…
Cu alte cuvinte, nu poti sa fii refugiat sau deportat daca te muti
intr-un teritoriu romanesc aflat sub ocupatie straina.

Martori profesionisti
„Noi am acordat drepturile tuturor persoanelor care au dovedit cu acte sau extrase din arhivele statului ca au fost deportate, stramutate sau au statutul de refugiat. Problemele au aparut dupa ce au inceput sa vina la noi cu declaratiile a doi martori ca au avut de suferit. Au venit cateva sute, iar dupa cercetarea atenta a dosarelor, comisia are mari rezerve asupra probei cu martori. Nu vrem sa facem nici un fel de aluzie, dar sunt foarte multe situatii cand aceleasi persoane au dat declaratii de martor si isi amintesc de la la varsta de 5-6 ani ca multi locuitori din satul lor au avut de suferit”, ne-a declarat Camelia Bugnar, directorul CJP Brasov. Si trebuie spus ca au fost respinse dosare si pentru romani, evrei sau rromi, in situatii similare. Mai mult, exista chiar si o practica judiciara, Curtea de Apel Cluj respingand pretentiile formulate de persoanele carora nu li s-au acordat aceste drepturi din aceleasi motive. Bugnar spune ca astfel de dosare au fost acceptate la plata doar in judetele Covasna, Harghita si Mures, in toate celelalte judete fiind respinse, indiferent de etnia solicitantului.

Lege interpretabila
In raspunsul dat deputatului Kovacs Attila, ministrul Muncii si Solidaritatii Sociale, Gheorghe Barbu, da dreptate celor de la CJP Brasov: „Acordarea drepturilor prevazute de lege in favoarea unor persoane care au uzat numai de proba cu martori poate conduce la situatii de fraudare a legii, cu toate consecintele ce deriva din aceasta. Drept urmare, comisiile judetene investite prin lege cu stabilirea calitatii de persoana persecutata pe criterii etnice au posibilitatea revizuirii propriilor hotarari, iar instanta de judecata este autoritatea competenta sa stabileasca responsabilitatile pentru incalcarea legii”. Ministrul crede ca legea ar trebui modificata, pentru a nu mai lasa loc unor astfel de interpretari.
(S.D.)