Texpert

Pentru mineriada din iunie ’90 nu s-au gasit inca vinovatii

  • logomytex.png
 

Alina ANDREI
Pe 14-15 iunie 1990, in Bucuresti, au fost batuti cu salbaticie aproape 1.800 de oameni. Statisticile oficiale vorbesc de 6 morti, dar exista dovezi ca au fost mai multi. Tot atunci, 1.100 de persoane au fost sechestrate in incinta unitatilor Ministerului de Interne. Procurorii au constatat ca SRI, Ministerul de Interne si Armata au fost implicate in represiune. Abia dupa 15 ani, fostul Presedinte al Romaniei, senatorul PSD Ion Iliescu, a ajuns sa fie cercetat penal pentru rolul sau in evenimentele.
Chemarea minerilor
In 1990, romanii se imparteau in pro si anti FSN. In noaptea de 12 spre 13 iunie, Guvernul Petre Roman a decis sa elibereze Piata Universitatii de golani . Oamenii de ordine au recurs la forta. Protestatarii au asediat cladirea Ministerului de Interne si Televiziunea. Presedintele Iliescu a chemat minerii in capitala. Chemam toate fortele constiente si responsabile sa se adune in jurul cladirii Guvernului si Televiziunii, pentru a curma incercarile de forta ale acestor grupuri extremiste , spunea fostul presedinte al Romaniei.
Mineriada brasoveana
Fesenistii brasoveni s-au mobilizat. De mobilizare s-a ocupat presedintele CJFSN, actorul Gheorghe Mihaila Gridanusu, fost secretar PCR la Teatrul Dramatic din Brasov. Evenimentele au fost cercetate de Parchetul Militar. In Gara Bra-sov s-au adunat, in noaptea de 13 iunie, vreo suta de oameni. In fruntea lor era Mihaila Gridanusu. S-au urcat in doua vagoane atasate la un marfar. Din Gara de Nord, grupul de la Brasov a fost indrumat la Guvern. In Piata Victoriei i-a luat in primire deputatul FSN Emil Stoica. Grupul de la Brasov era format din muncitori de la Tractorul, Rulmentul si Dezrobirea, iar oamenii erau inarmati cu ce au gasit la indemana, bate, facalete, tevi. Brasovenii au plecat inapoi in 14 iunie. O mie de mineri au ramas si dupa aceasta data in Bucuresti, incartiruiti in doua unitati militare. Primisera si uniforme de soldati. Liderii doreau sa infiinteze Garda Civila a Minerilor. Ortacii sperau ca Valea Jiului sa devina regiune autonoma, cu Miron Cosma guvernator. Minerii care i-au snopit pe bucuresteni in bataie n-au fost condamnati. Nici brasovenii care i-au ajutat.
M-am dus sa apar republica
La 15 ani de la mineriada, Gheorghe Mihaila Gridanusu regizeaza o piesa de teatru la Reduta. E nemultumit ca se face atata valva. L-am intrebat si pe generalului Voinea, ce-ar fi facut in locul meu. Asa au fost vremurile. Am fost chemati in Bucuresti sa aparam republica si ne-am dus. Se vorbea de 12 vagoane, dar de unde atatea. Au fost doar doua sau trei , povesteste Gridanusu in cabina actorilor. La intrebarea daca brasovenii au plecat inarmati, s-a revoltat. Ei inarmati, de unde&Aveau oamenii bete, tevi, ce-au gasit la indemana. Dar le-au luat doar ca sa se apere. Am ajuns in Bucuresti cam primii, pe la 3 dimineata. Din gara si pana in Piata Victoriei nu ne-a atacat nimeni, si eu m-am cam pleostit un pic. I-am vazut venind pe mineri, cu lampasele aprinse. S-au dus in Piata Universitatii. M-am cam mirat eu ca nu e vanzoleala, ca o fi o vrajeala la mijloc. Am trimis doi tineri, un baiat si o fata, sa mearga in Piata Universitatii. S-au intors tulburati dupa o ora si jumatate. Mi-au spus ca e jale mare, ca prea au exagerat minerii. Au vazut ca era mizerie mare, promiscuitate, ca de, demonstrantii au blocat circulatia, nu aveau wc-uri, dar tot s-au speriat de ce reactia minerilor. Cand am auzit asta, a doua zi am incercat sa-I strang pe toti brasovenii, iar seara ne-am intors acasa. Unii au mai ramas, n-am de unde sa stiu ca nu am facut prezenta , povesteste Gridanusu. Acesta spune ca personal nu a vazut pe nimeni sa fie batut. N-am vazut multe, stiu ca acum se vorbeste de securistii infiltrati printre mineri. Or fi fost, dar noi n-aveam de unde sa stim atunci. Acum Iliescu spune ca n-a chemat pe nimeni. E treaba lui .
Golanii batuti de mineri
In noaptea de 13 spre 14 iunie, fortele de ordine din Bucuresti au primit ordin sa traga in manifestanti. Grupuri numeroase de mineri i-au atacat pe protestatari. Se estimeaza ca si-au pierdut viata mai multe persoane, iar peste 500 au fost ranite, fiind internate in spitale.
In 14 iunie, Viorel Ene, cel care avea sa devina presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor (AVM), a fost atacat pe strada de catre mineri, in timp ce se indrepta spre serviciu. La 18 iunie 1990, Marian Munteanu, batut bestial de mineri, a fost arestat de pe patul de spital si transferat intr o unitate medicala a Ministerului de Interne.
Golanii arestati, dintre care multi au petrecut luni de zile in arest, au fost eliberati ulterior fara nici o explicatie.
Kilometrul 0 al democratiei
Minerii din Valea Jiului au venit in Bucuresti, pentru a restabili ordinea in Capitala . Au devastat sediile unor partide din opozitie si pe cel al Facultatii de Arhitectura, precum si alte locuri din apropierea Pietii Universitatii, decretata de catre studenti Kilometrul 0 al democratiei . In acest loc, timp de peste 50 de zile, bucuresteni si tineri din toata tarra au manifestat fata de politica dusa de FSN si de liderul sau, Ion Iliescu. In dimineata de 13 iunie 1990, politistilor li s-a ordonat sa curete Piata Universitatii . Agenti ai Puterii au incendiat autobuzele fortelor de ordine, pentru ca populatia sa creada ca manifestantii sunt huligani. Ulterior, au venit si minerii pentru a ajuta la curatenie cu batele.
Zeci de cadavre neidentificate
La 29 iunie, in Cimitirul Straulesti II au fost sapate santuri comune pentru cateva zeci de cadavre neidentificate. Oficial, in timpul evenimentelor se inregistrasera doar sase morti. Se mai aflau in arest 185 de persoane dintre cele peste o mie arestate. In lunile de dupa mineriada, s-a inregistrat un adevarat exod al celor care vroiau azil politic in Occident.
Plangeri penale
Dosarul mineriadei a fost redeschis de Parchet la inceputul anului trecut, la solicitarea Asociatiei Victimelor Mineriadelor, care a depus plangeri penale impotriva celor pe care ii considera vinovati de organizarea mineriadei: Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Dan Iosif, Mihai Stan (fost adjunct SRI), Mihai Chitac, Adrian Sarbu (actualul patron al PROTV, in vremea aceea membru in guvernul Roman), Gheorghe Diamandescu (fostul sef al Politiei), Traian Basescu (ministru al Transporturilor in 90) si Gheorghe Dobre (actualul ministru al Transporturilor).
Inca din 1990, in fata Comisiei de ancheta, ministrul Apararii de atunci, Victor Athanasie Stanculescu, a dezvaluit ca 958 de mineri fusesera pastrati in Capitala pana la 19 iunie, incartiruiti in cazarmi si imbracati militar. Generalul a fost acuzat ca a pagubit MApN cu aproximativ un milion de lei pentru ca minerii nu si-au mai predat uniformele. In acelasi dosar era cercetat si Ioan Napau, fost lider sindical si fost primar al orasului Lupeni, acuzat de favorizarea infractorului. Tot pentru mineriada din 90 a fost trimis in judecata Mihai Chitac, acuzat alaturi de alti cinci fosti ofiteri pentru violentele inregistrate in zona Ministerului de Interne soldate cu uciderea a patru persoane.
Doar doua condamnari
Un proces incheiat a fost cel prin care Curtea Suprema de Justitie a obligat Ministerul de Interne si pe doi dintre angajatii sai sa i plateasca lui Ion Ratiu 60.000 de dolari care i fusesera furati in timpul vizitei echipei mixte de politisti si mineri. Dupa opt ani de la evenimentele din Piata Universitatii, procurorii i-au trimis in judecata pe Nicolae Camarasescu, inginer la Exploatarea Miniera Aninoasa, si pe Denes Domokos, miner sef de schimb la Exploatarea Miniera Livezeni.
Domokos a fost condamnat definitiv la zece ani de detentie pentru ca a incercat in iunie 1990, sa-i taie capul lui Marian Munteanu. La randul sau, Camarasescu a fost acuzat ca a oprit aparitia ziarului Romania Libera , dupa ce jurnalul a relatat ca Guvernul este vinovat de violente.
Circul cu Cozma
Intre timp, la 10 ianuarie 97, Miron Cozma fusese arestat si avea sa fie condamnat exclusiv pentru cea de a patra mineriada, care a provocat caderea guvernului Roman. Din cauza decretului de gratiere care a scandalizat o natiune intreaga, dat de Iliescu in decembrie 2004, in ultimele sale zile de mandat, Miron Cozma se afla in prezent la un pas de a fi pus in libertate, deoarece cel de-al doilea decret, de revocare, este nul ca efecte din punct de vedere juridic. Iliescu a dorit astfel sa-si asigure tacerea lui Cozma.
Iliescu cercetat penal
Abia la 15 ani de la Piata Universitatii, fostul Presedinte al Romaniei, actualul senator PSD Ion Iliescu, este cercetat penal pentru rolul avut in evenimentele din 13 – 15 iunie 1990. Procurorul Dan Voinea de la Parchetul Militar a refuzat sa spuna ce invinuiri i se aduc fostului Presedinte. Avocatul fostului sef al statului Radu Gherbovan a confirmat initial ca Iliescu ar fi fost invinuit, insa ulterior a negat. Plangerile in dosarul mineriadei din 13-15 Iunie, care dateaza din 1998, au fost formulate de Universitatea Bucuresti, Facultatea de Arhitectura, asociatii precum cea a Victimelor Mineriadelor. Acuzatiile aduse sunt de distrugere, viol, vatamare corporala, violare de domiciliu. Numarul partilor vatamate depaseste 1000. Iliescu sustine in continuare ca nu are nici o vina.
15 ani fara vinovati
Mineriadele din ianuarie 1990, februarie 1990, iunie 1990, septembrie 1991, ianuarie 1999, februarie 1999 au spulberat aproape in totalitate simpatia cu care o lume intreaga era gata sa primeasca in randurile tarilor democratice o Romanie eliberata de sub teroarea regimului comunist. Nici acum, dupa 15 ani, cei care au pus la cale sangeroasele evenimente din 1990 nu au platit in fata Justitiei.
Cele sapte mineriade
I. 28-29 IANUARIE 1990. Pe 28 ianuarie, in Piata Victoriei a avut loc un urias miting al opozitiei. In paralel se desfasoara o contramanifestatie organizata de FSN si sustinuta de muncitorii care au strigat Moarte intelectualilor! , Jos cu fiii de chiaburi si legionari! . In ziua urmatoare, 5.000 de minerii sosesc pentru prima data la Bucuresti, in urma apelului lansat de Ion Iliescu. Sunt inarmati..Au fost devastate sediile principalelor partide de opozitie.
II. 28 FEBRUARIE 1990. Minerii au venit la Bucuresti pentru a apara sediul Guvernului.. In Piata Victoriei are loc o manifestatie antiguvernamentala. Spre seara sosesc circa 4.000 de mineri din Valea Jiului. Numerosi reprezentanti ai opozitiei au sustinut ca demonstratia, initial pasnica, a fost deturnata si ca a fost vorba de o provocare condusa de Securitate si de Guvern.
III. 13-15 IUNIE 1990. Mii de mineri au sosit in Bucuresti, la chemarea lui Ion Iliescu si cu complicitatea serviciilor secrete. In afara de ofiterii sub acoperire care i-au condus prin Bucuresti, minerii erau comandati de doi lideri: inginerul Nicolae Camarasescu (fost ofiter de Securitate) si subinginerul Miron Cozma.
IV. 24-28 SEPTEMBRIE 1991. Lovitura de stat, data de hoardele de mineri. A avut ca efect imediat caderea Guvernului Petre Roman. In timpul asediului asupra Palatului Victoria au murit trei tineri.
V. AUGUST 1994. Este cunoscuta drept mineriada ratata , intrucat minerii condusi de Cozma s-au oprit in Targu Jiu. Cel care le-a stopat marsul spre Capitala a fost Virgil Magureanu, directorul SRI, care a negociat personal cu Cozma.
VI. IANUARIE 1999. In ianuarie 1999, Miron Cozma ar fi trebuit sa fie incarcerat, in urma condamnarii sale definitive. La Costesti (judetul Valcea), minerii au umilit trupele speciale ale Jandarmeriei si politiei, luandu-le luat ostatice. Totul s-a terminat prin pacea de la Cozia , cu putin inainte de a se pune in miscare trupele MApN.
VII. FEBRUARIE 1999. Miron Cozma a pornit din nou spre Bucuresti, pe un alt traseu. La Podul de la Stoenesti (judetul Olt), Cozma si cei patru locotenenti ai sai au fost arestati. In procesul Stoenesti, a fost condamnat definitiv la sapte ani inchisoare.
Multumirile lui Iliescu
Discursul din 15 iunie 1990, prin care Ion Iliescu a multumit miilor de mineri care au curatat Capitala de golani . Exemplul dumneavoastra a fost plin de imbarbatare pentru toti cei de bine. Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general pentru toata atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica. Deci, va multumesc inca o data tuturor pentru ceea ce ati demonstrat si in aceste zile: ca sunteti o forta puternica, cu o inalta disciplina civica, muncitoreasca, oameni de nadejde si la bine, dar mai ales la greu. Si de asta data ati demonstrat cat de importanta este solidaritatea muncitoreasca. Cu un sentiment deosebit de constiinta civica, patriotica ati simtit momentul dificil si cu o daruire exemplara v-ati aratat gata sa fiti solidari cu puterea noastra. Exemplul dumneavoastra a fost plin de imbarbatare pentru toti cei de bine, care doresc progresul societatii romanesti. Vreau sa va multumesc deci pentru acest act de inalta solidaritate pe care l-ati demonstrat in aceste zile .



Articole asemănătoare

0 0 voturi
Article Rating
Abonaţi-vă
Anunțați despre
0 Comments
Păreri in linie
Vezi toate comentariile
Back to top button