Parada Junilor presupune și sacrificii

După Buna Vestire, când Junii Tineri au ieșit cu surla, și Florii, când au participat la parastasul de pomenire a celor dragi ai lor „adormiți”, Săptămâna Luminată concentrează suita de manifestări din Obiceiul Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovecheni. Au început din duminica pascală, în care au vestit Învierea Domnului și a avut loc învestirea șerjilor (conducătorilor) Junilor Tineri: vătaful, armașul mare și armașul mic, care au primit „lentele” (banderolele ce alcătuiesc tricolorul). 

Asemenea altor cete de feciori din comunitățile transilvănene, în Lunea Paștilor, Junii Tineri au luat parte la o practica ritualică, obiceiul stropitului. În a treia zi de Paști a avut loc „Marțea cu plăcinte”, un vechi obicei, reluat în ultimii ani. Nu e o serbare câmpenească, ci mai curând o strângere de fonduri pentru ziua de „călări”. Ieri a avut loc „Aruncarea în țol” a Junilor Tineri în Piața Prundului, o probă de curaj și de inițiere.

Susținută de Primăria Brașov

„Coborârea în Cetate” va avea loc, conform tradiției, în Duminica Tomii, anul acesta, în 19 aprilie, începând cu ora 11.00, fiind inclusă în programul „Zilele Brașovului”, care mai cuprind un târg de flori în Piața Sfatului și un târg meșteșugăresc pe aleea dinspre B-dul Eroilor a Parcului Central „Nicolae Titulescu”. Îmbrăcați în costume populare, călare, împodobiți cu panglici multicolore, junii brașoveni vor defila pe străzile orașului vechi, ceea ce va aduce restricții de circulație și modificări ale traseelor și orarelor RAT, între orele 10.30 și 13.30. Defilarea se va încheia în zona stâncilor de la Pietrele lui Solomon și  va fi rmată de o petrecere câmpenească. Pentru buna desfășurare a paradei municipalitatea brașoveană a alocat 105.000 de lei pentru cele șapte grupuri de Juni: Junii Tineri, Junii Bătrâni, Junii Curcani, Junii Dorobanți, Junii Brașovecheni, Junii Roșiori și Junii Albiori. Banii urmează să fie utilizați pentru închirierea  cailor, pentru plata prestației fanfarei care va însoți grupurile de juni în ziua paradei și pentru acoperirea altor cheltuieli conexe acesteia. „În fiecare an, caracterul spectaculos al Coborârii Junilor, dar și frumusețea costumelor fac ca străzile din centrul vechi al orașului să se umple de localnici și turiști, români și străini, dornici cu toții să admire o paradă renumită în toată țara și în ultimii ani și în străinătate. Prin acest sprijin financiar  Primăria, împreună cu Consiliul Local Brașov, contribuie și în acest an, în mod esențial la menținerea acestei tradiții care de fiecare dată aduce un plus de imagine orașului”, a declarat primarul George Scripcaru. 

Ritual neștiut 

Cu tot sprijinul de la bugetul local fiecare familie de juni face multe sacrificii financiare, pentru ca tradiția să fie păstrată. Cel mai mult costă caii, cu sau fără harnașament, cu sau fără transport plătit separat și, uneori, cu tot cu proprietar. Vasile Bideț, președintele Uniunii Junilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi, spune că, din acest punct de vedere, fiecare june este pe cont propriu și trebuie să-și caute calul, fie la hergheliile ori la centrele de echitație, ori la ferme sau chiar la persoane particulare din împrejurimile Brașovului: „Mulți nu-și permit să ia și lecții de călărie, dar fiecare încearcă să nu se urce chiar numai în Duminica Tomii pe cal, că poate fi periculos. În preț intră și stăpânul, care ți-l aduce și stă pe aproape să te ajute, șaua, dacă nu o ai pe a ta ori nu se potrivește”. Închirierea unui cal, pentru mai puțin de o zi, sare lejer de 450 de lei, dar în medie, se pornește de  la 600-700 de lei. Cel mai mult va plăti în acest un june tânăr: 1.600 de lei! 

Dr. în istorie Alexandru Stănescu, secretar al UJBBv, el însuși membru al Societății Junilor Roșiori, spune că și alegerea și aducerea cailor pentru paradă reprezintă în sine un ritual, unul necunoscut publicului larg. „Toți căutăm să ne găsim aceiași cai, fiindcă noi suntem învățați cu ei, ei cu noi, dar poate proprietarul l-a vândut pe „al tău” și atunci trebuie să alegi altul și să încerci să te familiarizezi cu el. Junele care susține că el s-a urcat pe cal numai în ziua de «călări», cum îi spunem noi, bravează. E un întreg ritual, te duci, te cunoști cu proprietarul, stai la un pahar să negociezi și te înțelegi, apoi călărești de exercițiu. Sau îl cunoști de multă vreme pe proprietar și te primește cu bucurie toată familia, vezi că au crescut copiii, îi întrebi de sănătate, de școală și te simți legat de cel care te ajută să păstrezi tradiția”, spune Stănescu. 

El a explicat și cum ajung la juni banii alocați de Primărie: „Bați palma să ți-l aducă și abia când ajungi «Între Chietri» se dau banii către stăpânii de cai. Noi le dăm membrilor din Uniune banii primiți de la Primărie, printr-un ordin de plată, dar se fac contracte între noi și ei, între ei și proprietarii cailor, totul este bine contabilizat și justificat cu documente”. 

 Secretarul Uniunii Junilor spune că și aducerea cailor are ceva dintr-un ritual: „În zorii zilei de «călări», în Șchei, sosesc caii, coboară din remorci sau, mai rar, înhămați la căruțe și nechează. Este un spectacol în sine,  înainte de paradă”.