Multiplele variante ale unor „jafuri ale secolului”

Desi interventiile institutiilor specializate impotriva faptelor de delincventa s-au intensificat, in multe tari numarul delictelor a crescut. Majoritatea specialistilor si cercetatorilor considera ca sursele acestor fenomene apar din cauza perpetuarii unor structuri politice si economice deficitare si mentinerii discrepantelor sociale dintre indivizi. Oricare ar fi motivul delincventei, vigilenta autoritatilor este de cele mai multe ori depasita de imaginatia infractorilor. Inca din cele mai vechi timpuri si pana astazi. In schimb, ingeniozitatea jurnalistilor lasa de dorit. La momentul lor, toate au fost numite, cum altfel, decat „jaful secolului”.

A venit randul Braziliei
Cel mai mare jaf din istoria Braziliei a avut loc, in urma cu aproximativ trei saptamani, intr-un oras din nord-estul tarii. Hotii au dat dovada de ingeniozitate si au sapat un tunel chiar sub seiful bancii. Au plecat cu nu mai putin de 65 de milioane de dolari, iar politia a descoperit jaful abia dupa doua zile. Se pare ca hotii care au reusit sa dea marea lovitura au urmarit multe filme cu acest subiect. Ei au inchiriat o casa in apropierea bancii si au sapat, apoi, linistiti, un tunel de 80 de metri pana sub seiful central. Au operat atat de discret incat nici macar vecinii nu au suspectat nimic. Hotii au reusit sa patrunda in seiful bancii, desi era protejat de pereti de beton cu o grosime de doi metri si de un sistem de alarma sofisticat. Suma totala sustrasa, in reali brazilieni, a cantarit nu mai putin de trei tone si jumatate. Si-au ales si momentul ideal pentru lovitura: week-end-ul, cand toate institutiile publice sunt inchise in Brazilia.

Romania tine aproape
Dupa disparitia celor 100 de miliarde de lei furati de Petru Nica si complicii lui, in 4 iulie 2004, presa a scris zile in sir despre… „jaful secolului“. In noaptea de 4 spre 5 iulie 2004, Petru Nica, sofer la firma de paza si transport valori SC International CPI Security SRL, a disparut cu 90 de miliarde de lei (aproape 3 milioane de dolari), colectati de la mai multe banci din tara, dupa ce l-a trimis pe colegul sau sa cumpere biscuiti. Masina blindata a firmei a fost gasita abandonata. In 12 iulie, la ora 19.00, Petru Nica a fost ridicat de la o vila din Snagov, dupa ce Politia efectuase trei descinderi simultane, in Bucuresti si comuna Rosu, unde existau indicii despre prezenta infractorilor.
O data cu Nica au fost prinsi si complicii, Gabriel Velescu si Aurelian Paven. O parte din banii furati de Petru Nica in luna iulie au fost dositi in 13 genti de voiaj si o cuvertura de pat. In seara capturarii lui Nica, politistii au sustinut ca ar fi recuperat cea mai mare parte din bani, insa numararea bancnotelor – care a durat trei zile – i-a contrazis. In genti nu se afla nici jumatate din suma.

„Mandria” brasovenilor
Insa brasovenii se pot „mandri” ca la poalele Tampei a avut loc un furt mult mai tare, insa putin cunoscut. Imediat dupa al Doilea Razboi Mondial, de la filiala Bancii Nationale din Brasov, trei gangsteri au furat un milion de dolari si 300 de cocosei de aur, o suma considerabila in acele vremuri. Ce-i drept, jaful de la Brasov a avut loc in secolul trecut, dar suma de bani, calculata la cursul de atunci al pietei, a fost mult mai mare decat suma furata recent de Petru Nica. Cel care s-a ocupat de studierea acestui caz, precum si de alte jafuri celebre, este colonelul Traian Tandin. Acesta a scris o carte bine documentata despre talhariile romanesti. In volumul „Jafuri celebre in Romania” a prezentat o colectie de infractiuni spectaculoase, crime sangeroase si talharii ingenioase.

Banditi in libertate
Dupa amnistia din septembrie 1944, puscariile aproape ca s-au golit de infractori. Razboiul inca nu se terminase pe frontul de vest, iar scena politica era in fierbere in Romania. Comunistii ilegalisti, pungasii marunti si escrocii s-au trezit liberi pe strazi, sa-si faca de cap. Haosul de dupa razboi le-a priit de minune infractorilor. Aveau la dispozitie arme, uniforme militare, iar fostii „curcani” fusesera ucisi pe front. Fortele de ordine nu faceau fata noului val de banditi, in plus, multi dintre politisti erau mana in mana cu infractorii. Bucurestiul era impartit de lumea interlopa in zone de influenta, iar raufacatorii se razboiau pe strada ca-n filmele americane. In Brasov, lucrurile nu stateau chiar atat de rau, totusi s-au inregistrat destule talharii. Presa vremii scria despre nenorociti deghizati in soldati rusi, ce intrau in casele oamenilor si sub amenintarea cu arma furau mancare si haine. Imediat dupa instaurarea la putere a comunistilor si vanarea „inamicilor poporului”, au fost destule cazuri de infractori deghizati in politisti, care au jefuit pravalii si brasoveni mai instariti.

Subalternii ministrului
Nu de putine ori s-a intamplat ca sefi ai Politiei sa fi fost capii afacerilor necurate. Ba chiar capul Ministerului de Interne a fost implicat, indirect, intr-un jaf care a starnit valva in toata tara. Teohari Georgescu, ajuns ministru de Interne in anul 1945, si-a amintit de doi colegi „talentati” de puscarie,Voinescu si Cairo. Banditul Cairo isi primise porecla in urma pungasiilor comise in Egipt, unde era destul de cunoscut in lumea interlopa. Teohari Georgescu i-a numit in functiile de comisar-sef al Circumscriptiei I, respectiv II din Bucuresti, sub pretextul ca acestia isi vor folosi cunostintele de spargatori in anchetele politienesti. De folosit si-au folosit talentele, insa nu in interesul legii. Cei doi s-au inscris in Partidul Comunist si, la numai o saptamana de la investitura, s-au pus pe treaba. Au dat o spargere ca-n filme la filiala BNR Brasov, de unde au furat un milion de dolari si 300 de cocosei de aur. Politistii nu au putut sa-i prinda si multa vreme s-a discutat despre jaf. Totusi, presa brasoveana din acele vremuri a tacut, preferand sa publice informatii doar despre gainariile marunte si discursurile pompoase ale lui Teohari Georgescu.

Sinucidere ca-n filme
Dupa marele jaf din Brasov, cei doi nu
s-au potolit. Comisarii-spargatori au mai comis cateva furturi la filiale ale BNR din tara si din Bucuresti. Au ucis cu sange rece pe oricine
le-a stat in cale. Au fost opriti de brigada „Fulger”, de politistii de la Brigada a IV-a din Bucuresti, o trupa de elita condusa de comisarul Eugen Alimanescu. In urma unui „pont”, brigada lui Alimanescu a aflat care va fi urmatoarea spargere a lui Voinescu si Cairo, acestia fiind prinsi in flagrant. Decat sa reintre dupa gratii, cei doi au preferat sa-si traga cate un glont mortal unul altuia. Presa nu a semnalat multe informatii despre comisarii jefuitori, probabil din cauza faptului ca acestia erau membri in Partidul Comunist.

„Cazut“ din tren
Nici sfarsitul politistului care i-a prins pe jefuitorii din Brasov nu a fost prea fericit. A fost omorat la porunca rusilor, cativa ani mai tarziu. Comisarul Eugen Alimanescu era renumit pentru spiritul sau justitiar si pentru metodele neortodoxe, caci nu de putine ori acesta i-a impuscat cu sange rece pe infractori. Prefera sa-i ucida, deoarece din cauza coruptiei acestia erau eliberati in scurta vreme de la arestare. Era singurul om de care se fereau gangsterii din Bucuresti. Nu s-au pastrat multe documente din acele vremuri tulburi, de aceea se pot face doar presupuneri despre felul in care a murit. La sfarsitul lui ’48, trimis la Sinaia sa investigheze un furt de bijuterii pretioase sustrase dintr-o vila, a ajuns la concluzia ca niste ofiteri rusi au fost vinovatii. Nu i-a denuntat, stiind ca nu li se va intampla nimic, armata rosie fiind la putere in Romania. Nu a avut de ales decat sa-i atraga in vila unde s-a comis infractiunea si sa-i impuste pe toti cu mana lui. A fost o greseala fatala. Arestat si trimis cu trenul spre o puscarie, se spune ca Alimanescu a „cazut” din tren. Cel putin aceasta a fost versiunea oficiala.

Banda lui Zorro
Tot in anul 1945, in Brasov, lumea se temea de banda poreclita „Zorro”. Putini mai indrazneau sa iasa seara pe strazi neinsotiti, iar portile se ferecau dupa lasarea intunericului. Din banda faceau parte 17 tineri, intre 16 si 20 de ani, carora abia le iesisera tuleiele. Mascati, acestia atacau pravaliile, trecatorii, casele avute si comerciantii mai de soi din oras. Cei mai smecheri dintre ei lasau in urma lor cate un „Z” scrijelit pe perete cu cutitul. Pana sa fie prinsi de politisti, au reusit sa dea 11 spargeri importante. Au fost arestati in decembrie 1945, dar se pare ca banii nu au fost recuperati niciodata. In vara lui ’45 fusesera arestati niste infractori care s-au deghizat in politisti si, sub pretextul ca perchezitioneaza casa unui „inamic al poporului”, un morar din Codlea,
i-au spart casa de bani. De frica autoritatilor, care vanau legionari si pe toti dusmanii Partidului Comunist, brasovenii au cazut de multe ori in plasa escrocilor deghizati in politisti. Mai ales ca in vara anului 1945 incepusera deja procesele legionarilor si sasilor care au adapostit soldati nemti dupa intoarcerea armelor si intrarea armatei sovietice in tara.

Spargerea de la „Casa Ofiterilor“
Luni, 1 septembrie 1969, la ora 11.00, ofiterul de serviciu de la „Casa Ofiterilor“ din Brasov a constatat ca lipsesc mai multe obiecte de pe panourile „Expozitiei americane”, organizata in cateva dintre incaperile cladirii. Expozitia fusese inchisa de duminica seara. Pe doua dintre panourile de unde disparusera exponatele, hotul scrisese cu creta: „Recompensa 2.000 de dolari, telephon 03-Amerika”. Disparusera mai multe aparate de filmat, de fotografiat, radio-telefoane, magnetofoane, radio-tranzistoare etc.. Spargatorul se ascunsese in interiorul expozitiei in timpul vizitei de duminica. Noaptea, a incarcat obiectele intr-o valiza care lipsea si ea din expozitie. Apoi a deschis fereastra si a iesit pe sub ochii subofiterului care statea afara de paza. A fost prins cateva luni mai tarziu la Bucuresti, in timp ce incerca sa vanda din prada. Se numea Atila Csender si avea 19 ani. La interogatoriu a recunoscut ca mai sparsese, impreuna cu tatal sau, magazinul „Consignatia”.

Jaf de 8.000 de dolari
Un alt jaf serios comis la o banca din Brasov s-a intamplat in 8 aprile 2001. Un agent de paza, Daniel Jinga, angajat pentru supravegherea sucursalei din Brasov a Bancii Romanesti, a fugit cu aproape 8.000 de dolari. Dupa ce a furat banii din seif, a lasat acolo un biletel pe care a scris: „Imi pare rau”, apoi a fugit cu arma din dotare. Pe urmele lui au fost 1.300 de politisti, jandarmi si specialisti de la Trupele de Interventie Rapida. A fost arestat in gara, in urma denuntului facut de un copil. Agentul de paza a declarat politistilor ca fusese jefuit, la randul lui, de o prostituata.

1945. Cu seiful in spinare
Primul hot din lume care a furat banii cu tot cu casa de fier a fost un roman. Lica Ciungu – poreclit Cap de Fier – a dat o spargere la o agentie de bursa din Bucuresti, subtilizand banii cu tot cu seiful de jumatate de tona. Insotit de o echipa de hoti profesionisti, el a inselat vigilenta sergentilor de strada si a transportat casa de bani intr-un atelier din Colentina, sperand ca apoi sa poata fugi cu banii, dupa linistirea apelor. Nimanui nu i-a trecut prin cap ca poate fi mutat din loc seiful intr-un timp atat de scurt, asa ca jaful a facut valva in acea vreme. Dupa cateva zile, hotii au fost prinsi si impuscati de politisti.

1959. Banditii din Getax
In dimineata de 28 iulie, cinci indivizi mascati si inarmati – printre care si o femeie – au atacat masina Bancii Republicii Populare Romane (BRPR) filiala Giulesti tocmai cand se descarcau banii. Peste 2 milioane de lei au fost inghesuiti intr-un Getax marca Moskvici, autorii jafului disparand in cateva zeci de secunde. Masina fusese furata de la un sofer de taxi care a reclamat furtul la militie. Masina a fost gasita pe strada Dr. Teohari din cartierul Cotroceni. Din cauza unui pusti care i-a vazut coborand din masina, jefuitorii au abandonat locul in graba, uitand cateva pachete cu bancnote de cate 1, 3, 5, 10 si 25 de lei. Au fost arestati in 17 septembrie. Procesul
s-a incheiat cu condamnarea la moarte a celor cinci barbati din grup si cu munca silnica pe viata pentru Monica Sedian. Inainte de executie, spargatorii si-au jucat propriul rol in documentarul-reconstituire al jafului, realizat in scop „didactic”, la comanda Securitatii.