Marile epidemii au trecut si peste Brasov

Oamenii de stiinta se tem ca am putea asista in curand la o epidemie de gripa la nivel global, motivul fiind acela ca astfel de epidemii se produc de trei sau patru ori pe secol. Cea mai probabila cauza ar fi putea chiar febra aviara. In Romania, autoritatile continua operatiunea de omorare a mai multor mii de pasari in zona localitatii tulcene Maliuc, parte a programului de stopare a extinderii gripei aviare. Aceasta boala se pare ca va fi la fel de periculoasa ca epidemiile de ciuma si de holera din trecut.

Milioane de victime omenesti
Expertii in sanatate au avertizat ca gripa aviara poate fi punctul de pornire al unei pandemii, cu milioane de victime omenesti. Directorul general al Organizatiei Mondiale a Sanatatii, Lee Jong-Wook, a apreciat ca „izbucnirea unei pandemii de gripa aviara nu este decat o chestiune de timp”. „O asemenea epidemie ar avea consecinte atat de dezastruoase, incat ar intrece epidemia de SRAS (sindromul respirator acut sever)”, a mai spus Jong-Wook.
Din momentul in care si-a facut reaparitia in Asia, a ucis cel putin 60 de persoane. Simptomele febrei aviare la om pot merge de la febra, dureri de gat si tuse pana la tulburari respiratorii grave si blocarea organelor interne. Peste jumatate din persoanele infectate au decedat. Vietnamul este tara cea mai grav afectata. Aproape toate victimele s-au aflat in contact direct cu pasarile bolnave.
Nu au fost descoperite cazuri de transmitere de la om la om, desi suspiciuni au existat. Marea teama a medicilor ramane insa aceasta: ca virusul va suferi o mutatie genetica si se va putea transmite de la om la om, „combinan-
du-se” cu virusul gripei umane. Acesta ar fi debutul unei puternice epidemii la scara mondiala.

Pandemia, greu de oprit
O pandemie s-ar raspandi mult mai usor acum decat in trecut, din cauza numarului mare de persoane care calatoresc in strainatate si a volumului de schimburi comerciale. In 2003, epidemia de SARS s-a raspandit in 24 de ore in 30 de tari, iar in trei luni ajunsese pe toate continentele. Sistemul sanitar din intreaga lume nu este pregatit sa faca fata unei pandemii. In articolul „Pregatindu-ne pentru urmatoarea pandemie”, aparut in „Foreign Affaires”, Michael T. Osterholm arata ca economia globala ar intra in colaps.

Marea epidemie de ciuma din Brasov
Zidurile puternice, precum si aliantele politice i-au ajutat de multe ori pe brasoveni sa tina piept turcilor si tatarilor. Insa, acestia nu prea au putut sa se lupte cu molimele ingrozitoare, cum ar fi ciuma, lepra sau holera, ce se raspandeau ca fulgerul prin toata Europa.
Inca din veacul al XIV-lea, numeroasele epidemii de ciuma care s-au abatut asupra Brasovului au atras in oras medici de seama. Marea epidemie de ciuma a durat din 1346 pana in 1350. In mai putin de patru ani, epidemia a lovit crunt Asia, Africa de Nord si Europa vestica.

Cavalerii Teutoni au ingrijit bolnavii
Prin secolul al XIII-lea bolnavii din Brasov erau ingrijiti de catre membri ai Ordinului Cavalerilor Teutoni. In Evul Mediu, cele mai ingrozitoare molime erau ciuma si lepra, de care nu scapau nici saracii, nici bogatii. Lepra a fost adusa de cruciati din Orient, iar dupa ce a ajuns si la Brasov a avut ca urmare inchiderea bailor publice. Honterus vorbeste de trei spitale. Doctorul brasovean Sebastian Pauschner a publicat in 1530 „Cartea cu sfaturi impotriva ciumei”, incercand sa vina in ajutorul concetatenilor sai. Leacuri contra ciumei nu prea existau, doar ultima impartasanie a preotului le putea usura agonia. Cand epidemia ajungea in Cetate, locuitorii intrau in carantina. In Evul Mediu exista la Bran, unde era si vama de altfel, o tabara de carantina, unde erau internati cu forta cei care erau banuiti ca au o boala molipsitoare.
Documentele vremii spun ca, in timpul unei astfel de epidemii de ciuma, toate casele din Cetate, inclusiv bisericile, erau ferecate, pe strazile inguste putand fi vazuti doar cei care se ocupau de strangerea cadavrelor.

Cadavre acoperite cu var
Scheiul, o asezare oarecum izolata de cetatea sasilor si locuita doar de romani, scapase de cumplita molima. Insa, se pare ca o scheianca a incalcat interdictia si s-a dus sa isi ingrijeasca rudele din Brasovechi, care erau bolnave. Fara sa isi dea seama ca s-a molipsit, femeia s-a intors in Schei si astfel ciuma s-a raspandit si printre scheieni. Din cauza numarului mare de victime, mortii nu au mai incaput in cimitirul bisericii franciscane de pe strada Sf. Ioan, astfel ca brasovenii morti de ciuma intre 1718 si 1719 au fost inmormantati in gropi comune, sapate dupa zidurile Cetatii, intre Bastionul Lacatusilor si capatul Ulitii Caldararilor. Pentru ca molima sa nu se raspandeasca si mai mult, cadavrele erau acoperite cu var. Cu aproape cinci ani in urma, in timpul unor renovari, sub beciul Liceului „Honterus“ s-au descoperit ramasitele pamantesti ale unor brasoveni. Ale ramasite omesesti, in acelasi loc, s-au gasit la inceputul anului acesta.

Premiat de Maria Tereza
Cronicarul sas Wilhelm Niemandz cel Batran a povestit cum au fost epidemiile de ciuma intre anii 1755-1757, in regiunea Brasovului. „In strada Castelului a evacuat autoritatea mai multe case, folosindu-le apoi pentru reconvalescenti. Preotul sas Cloos in Rasnov primise clandestin pe un ginere al sau din oras in locuinta sa. Afland autoritatea calcarea poruncilor, l-a amendat pe preot cu 20 cubule de grau. Cloos, cum s-a aflat mai tarziu s-a dus si la Bod fara permisiune, pentru care fapt fu amendat cu 40 cubule grau. In anul 1757, inceteaza ciuma spre finele lunei Mai in Brasov. Scheienii fugiti in Muntenia se reintorc. Pe o guvernanta si un copil din Schei sunt adusi in casa de reconvalescenta si de curatit in strada Castelului. Aici insa mor amandoi… Preotul sas Tartler, din Prejmer, capatase de la imparateasa Maria Tereza pentru zelul sau dovedit cu ocaziunea ciumei in Prejmer, o bucata de aur (valoare 20 galbini) de cadou”, povestea cronicarul. Acelasi preot sas, in timpul epidemiei din cetatea Brasov, care era inchisa, trimitea pe furis gaini, peste si alte bucate fruntasilor orasului. Dupa trecerea primejdiei, preotul Tartler a primit daruri bogate de la brasoveni.

Lazaret pentru ciumati
Pe strada Constantin Lacea (numita in trecut Ciocrac) se afla Casa Petcut, actualul Azil de Batrani. In timpul epidemiilor era folosita ca loc de refugiu pentru bolnavi. Cladirea isi trage numele de la Petcut Setraru, care o stapanea pe la sfarsitul veacului al XVIII-lea si care a cumparat-o cu 16.000 de florini. Petcut a fost unul dintre negustorii de vaza ai Scheiului, cunoscut pentru comertul pe care il facea in Muntenia. A avut un sfarsit tragic caci, dupa ce a dat faliment, casa a fost vanduta „cu toba”. Ghinionul a continuat sa-l urmareasca, la scurt timp murindu-i sotia. Neputand sa supravietuiasca acestui sir de nenorociri, a murit si el in acelasi an. In anul 1806, casa a fost cumparata de Vasile Petcu, fost arendas la Bran, retras la Brasov. Cand in anul 1813, a izbucnit la Brasov o epidemie de ciuma, Petcu a fugit din oras. In absenta proprietarului, comisia sanitara a transformat casa in lazaret de ciumati.

Holera, scarlatina si corsetele
In secolul al XIX-lea, bolile cele mai frecvente erau, inaintea introducerii apeductului, febra tifoida si scarlatina. „In 1892 s-a ivit in Hamburg o epidemie de holera cu 8.000 de cazuri mortale. In Rusia au fost peste o jumatate de milion de holerici, din care aproape jumatate au murit. Molima a ajuns si in Ungaria, dar a crutat Brasovul, unde batranii isi aduceau aminte de grozaviile acestei boale. Soarele si miscarea in aerul curat au alungat boala englezeasca, cum i se zicea rahitismului, si nu mai vezi ranile urate la gatul copiilor scrofulosi si cu picioarele strambe. La fete tinere intalneai mult, intre sasoaice mai ales, obrajii palizi si buzele decolorate. Vina se punea pe corset, in care fetele se strangeau prea tare”, povesteste Sextil Puscariu in „Brasovul de altadata”.

Epidemii necrutatoare
Europa a fost zguduita de ciuma neagra (1346-1353) adusa din Asia de marinari. A murit mai bine de o treime din populatia continentului. In China, in 2001 au murit 175.000 de persoane, din cauza unor afectiuni pulmonare. SARS, inregistrat in provincia chineza Guangdong, s-a raspandit in circa 30 de tari. Pana acum, din cauza sindromului respirator acut sever au murit cateva mii de oameni. SIDA a ucis peste 20 de milioane de persoane, din care 15 milioane de africani.

7 pandemii de holera
Evolutia spre mortalitate in cazurile de holera este de 50-80%. La inceputul secolului al XIX-lea, holera se propaga in tot restul lumii in 6 valuri succesive. Cea de-a 6-a pandemie de holera a debutat in 1899 tot in India si s-a extins pana in tarile balcanice. Epidemia egiptena din 1947 a inregistrat 30.000 de cazuri. In 1961 se declanseaza in Indonezia a 7-a pandemie de holera.