Imperiul junk-food este atacat

In America se desfasoara, in prezent, un razboi juridic in salile de tribunal si in restaurantele fast-food. Protagonistii sunt, pe de-o parte, publicul american, care a atins rate inimaginabile ale obezitatii, si industria alimentara pe de alta parte, considerata principala responsabila pentru aceasta stare de fapt. Nici europenii nu o duc mai bine. Aproape un sfert din populatia adulta din Marea Britanie sufera de obezitate. Se estimeaza ca, in 2040, peste jumatate din populatia globului ar putea deveni obeza. Junk Food-ul este apreciat de majoritatea adolescentilor din toata lumea si de adultii prea ocupati sa-si prepare mancaruri traditionale. Statisticile arata ca 75% din bolile omului modern sunt datorate alimentatiei si stilului de viata dezordonat.

75 de milioane de americani obezi
Potrivit Centrului pentru Prevenirea si Controlul Bolilor, un numar ingrijorator de americani adulti sunt obezi si expusi riscului altor tulburari asociate precum diabet, hipertensiune, artrita, tulburari cardiace. Desi SUA se confrunta cu triplarea ratei obezitatii in ultimii 25 de ani, industria alimentara se opune eforturilor de a trage la raspundere companiile alimentare si restaurantele. In SUA peste 75 de milioane de persoane sufera in prezent de obezitate clinica, iar 184 de milioane au surplus de greutate. Unul din patru americani viziteaza zilnic un fast-food. Companiile din sectorul alimentar au reactionat, deja, la presiunile exercitate de asociatiile de protectie a consumatorilor, retragand de pe posturile TV sau radio anumite spoturi publicitare si modificand continutul reclamelor pentru a reduce gradul de adresare catre copii.

Huston – „cel mai gras oras american“
Mare valva a facut documentarul lui Morgan Spurlock, numit „Super Size Me”, care este un film despre un stomac saturat de grasimi si despre industria de miliarde de dolari a fast-food-urilor. A cui e vina ca americanii sunt obezi, se intreaba Morgan Spurlock care a intervievat experti din 20 de orase americane, inclusiv Houston, considerat „cel mai gras oras” din SUA. Regizorul a trait pe cont propriu experienta fast-food, mancand doar la McDonald’s o luna intreaga. In urma acestei experiente, a castigat 12 kilograme in plus.

Europenii se ingrasa vazand cu ochii
Pana de curand, Europa considera obezitatea ca fiind „o problema a americanilor”. Situatia s-a schimbat. Guvernele europene, inclusiv cel al Marii Britanii, si-au exprimat temeri referitoare la sanatatea cetatenilor. Guvernul britanic a anuntat in decembrie 2004 un pachet de finantare de trei milioane de lire sterline pentru programele de reducere a nivelului obezitatii populatiei. Un studiu efectuat recent in vestul Romaniei, pe 5.200 de copii intre 3 luni si 16 ani, releva o pondere a obezitatii de 14,7%. Unul din trei copii obezi va deveni un adult obez, pronosticul fiind mai alarmant in situatiile in care obezitatea apare precoce. In Romania, in 1973, supraponderea si obezitatea reprezentau 30% din populatia urbana si 28,83% din populatia rurala. In 1990 supraponderea ajungea la 53%, iar obezitatea la 22%.

Procese contra companiilor alimentare
Totusi, situatia cea mai grava e in SUA. Tot mai multi americani obezi sunt tentati sa dea in judecata marile companii alimentare. In vara lui 2002 a fost depusa o plangere penala ce acuza McDonald’s ca a facut din doua adolescente new-york-eze doua obeze bolnave. Motivul initial al plangerii – care pretindea ca Ashley Pelman si Jazlyn Bradley au fost afectate de consumul frecvent al mancarii McDonald’s – a fost respins de completul de judecata, imaginea companiei avand insa mult de suferit. Mii de patroni de restaurante s-au simtit vulnerabili in urma cazului. Cazul Pelman vs. McDonald’s era deja al doilea intr-o luna in care avocatii incercau sa faca industria fast-food-urilor responabila pentru criza de obezitate a Americii. Lanturile de restaurante, temandu-se ca ar putea fi hartuite in justitie, asa cum fusese deja industria tutunului, au inceput imediat o campanie agresiva destinata sa faca imposibil un astfel de proces impotriva lor.

Lobby pentru junk-food
21 de state au promovat „legi ale bunului simt in consum”. In principiu toate exclud procesele pentru daune pe motiv de obezitate. Inca 11 state au in lucru aceasta legislatie. Asociatia Nationala a Restaurantelor (ANR), cu sediul in Washington, si ale sale filiale din 50 de state, reprezentand lanturi precum McDonald’s, dar si mici companii independente, au fost in fruntea campaniei. Proprietarii si directorii restaurantelor au vizitat personal parlamentarii locali. Directorii unor mari companii s-au aratat in Texas pentru a sprijini „legea bun-simtului in consum”, promulgata de guvernatorul Rick Perry in iunie 2005. Conform Institutului de Politici Bugetare in campaniile electorale din 2002 si 2004, industria alimentara a donat politicienilor din 20 de state circa 5,5 milioane USD, cu conditia ca acestia sa sustina adoptarea unor legi protejand producatorii de hrana contra reclamatiilor. Avocatii consumatorilor nu sunt multumiti. Un sondaj Gallup arata ca 89% din cetateni nu sunt de acord cu procesele pe motiv de obezitate impotriva restaurantelor.

Castiga avocatii
Multi avocati considera ca procesele sunt o metoda eficienta de a obliga companiile alimentare sa-si schimbe politicile si produsele pe care le vand. Fireste, carcotasii ii acuza ca de fapt acestia nu au decat de castigat de pe urma onorariilor grase. Avocatii au facut o paralela intre procesele intentate industriei tutunului si cele contra fast-food-urilor. Opinia publica nu este in acest moment in favoarea litigiilor de obezitate, insa, situatia e similara cu ce se intampla in urma cu 15 ani, cand fumatorii au inceput sa dea in judecata companiile producatoare de tigari pentru a-i fi imbolnavit.

Romanii se dau in vant dupa hamburgeri
Primul McDonald’s s-a deschis in Romania in 1995, depasind recordul din Europa Centrala in domeniul vanzarilor inca din prima zi. Astazi McDonald’s Romania are 50 de restaurante localizate in Bucuresti si in alte 20 de orase mari din tara. Au urmat sute de alte derivate ale prototipului american de fast-food si pizzerii. Potrivit rezultatelor studiului de piata realizat de Daedalus, 32,3% din orasenii romani consuma pizza, 20,8% hamburgeri sau cheeseburgeri, 15,6% sandvisuri, in timp ce 9,7% din oraseni prefera shaorma sau kebabul. Cei mai mari consumatori de hamburgeri si cheeseburgeri sunt locuitorii din Muntenia, frecventa de consum fiind de doua ori pe saptamana.

Otravurile din mancare
Una dintre cele mai periculoase „otravuri” ascunse in produsele de fast-food e o aroma alimentara, folosita pe scara larga: glutamatul monosodic (E 621). Potrivit specialistilor, este una din cele mai cancerigene substante, responsabila pentru leziunile cerebrale, pentru atacul sistemului nervos, depresii, migrene si crampe. O alta substanta cancerigena este acrilamida. Aceasta reprezinta rezultatul reactiilor chimice datorate prelucrarii alimentelor la temperaturi inalte si poate provoca anomalii cromozomiale in celule. Suporterii fast-food-urilor contesta autenticitatea acestor informatii.
(A.A.)