Fostul conac al conteselor din Budila a ajuns in paragina

Batranul inainteaza lent pe poteca. Din cand in cand, ofteaza si priveste in jur. Nimic nu mai seamana cu locurile pe unde ii placea sa alerge atunci cand era copil. Buruieni, miros patrunzator de balegar, copiii de tigani care alearga de colo-colo prin mocirla -toate formeaza un peisaj sumbru. Candva, cu multi ani in urma, in localitatea Budila se inalta mandru conacul unor contese maghiare. Acum, ce a mai ramas din el este o casa paraginita. Printre copaci, cladirea se inalta ca o naluca alba. Vopseaua se cojeste de pe zidurile groase. Cativa cai s-au adapostit la umbra ruinelor. „Am avut o viata mai buna atunci, pe vremea cand in sat locuiau contesele”, spune Dudas Karol. Cladirea din Budila ascunde o poveste trista. Pe care numai batranii si-o mai amintesc. Dupa ce comunistii au venit la putere, contesele care locuiau in conac au fost alungate. Atunci a fost inceputul sfarsitului. In cladire au functionat, pe rand, un centru de reeducare pentru fete, un liceu si apoi un grajd pentru porci.

Batrana contesa
Dudas Karol isi aminteste bine vremurile frumoase. Era copil cand a inceput sa lucreze pentru batrana contesa. Impreuna cu alti tanci din sat, se ducea la conac sa trebaluiasca in schimbul a doi-trei banuti si a unui sac cu malai. „Apoi erau ei chiaburi, cum se spunea dupa ce au venit comunistii, dar erau cumsecade, pe langa ei oamenii traiau bine. Mai venea cate o babuta sarmana sa ceara un kil de malai, iar contesa ii dadea si bani pe deasupra. Cine nu avea din ce sa traiasca gasea de lucru si mancare la conac, fiecare se descurca cum putea. Erau trei surori batrane acolo si nici una nu era casatorita. Contesa avea o caleasca cum numai prin filme am vazut ca se plimbau pe strazile din Bucuresti si niste cai albi de toata frumusetea. Ce cai frumosi erau, o mandrete, si cum ii calarea, n-avea deloc frica, unde era malul de pamant mai inalt, pe acolo se ducea ca vantul”, povesteste nea Karol.

Parc cu iaz si pauni
Batranul a prins vremurile de dinainte de al Doilea Razboi Mondial, cand grofii din Budila aveau paduri si faneturi bogate, fabrica de spirt, vite si cai de nu le mai stiai numarul. „In spatele conacului era un iaz cu pesti, pauni si flori. Se tineau si baluri acolo, veneau sa petreaca si grofii din imprejurimi si cei din Miercurea Ciuc. Eu si cu mama am muncit si la hamei, din care se facea berea. Intr-o zi a venit contesa calare, cand mama facea de pranz o mamaliguta cu branza, oua si lapte. I s-a facut pofta si a gustat din mancarea noastra. Ne intreba mereu de sanatate, vorbea cu oamenii din comuna”, isi aminteste batranul Karol.

Prostituatele de la Crucea de Piatra
Dupa venirea comunistilor la putere, grofii au disparut peste noapte. Au fost luati, dar nimeni nu a stiut unde si nici n-au avut curaj sa intrebe. Intr-o zi, in frumoasele sali ale conacului au fost aduse 200 de prostituate stranse din toata tara. Cele mai multe erau de la faimoasa Cruce de Piatra. Multi barbati din comuna s-au bucurat nevoie mare, desi nevestele ii tineau din scurt sa nu dispara seara pe sub ferestrele lor. „Comunistii au facut acolo centru de reeducare pentru curve. Erau pazite cu pusca, pentru ca tinea de Ministerul de Interne, dar degeaba, ele tot fugeau. Dispareau noaptea in porumb, cu sticle de vodca si barbati, si nu se mai intorceau decat peste o saptamana. Pe una era sa o impuste in lan. N-aveau cum sa le pazeasca, iar curva e curva toata viata, nu se schimba. Mergeau barbatii sa vorbeasca cu ele prin gard, iar seara dispareau impreuna. Nevestele tinere ii tineau din scurt sa nu mearga la conac, dar unii mai scapau din lant. Da, le-am vazut si eu pe curve, erau frumoase si imbracate bine, dar ce folos daca mintea le zbura la prostii tot timpul? Patru din ele s-au casatorit cu barbati de aici, dar n-a mers. Au divortat si au plecat pe la casele lor din Moldova. Altele au ramas sa invete, au devenit tractoriste”, povesteste Karol.

Destin trist
Multi ani conacul a fost sediul unui liceu agricol renumit in tara, curat si modern, cu alei asfaltate pentru orele de condus tractoarele. Veneau sa invete aici copii din mai multe zone ale tarii. Acelasi conac a folosit drept platou de filmare in anii ’70, cand acolo s-a turnat un fragment dintr-o pelicula romaneasca. „Tin minte ca s-a filmat o scena cu un pian care era aruncat de la etaj.”, isi aminteste primarul Constantin Gaborcea. In 1982, sediul liceului s-a mutat la Prejmer, iar cladirea a trecut in posesia ONT Carpati. Timp de mai mult de treizeci de ani, in fostul conac a functionat un grajd pentru porci. Cu mai putin de doua luni in urma, in urma unei anchete, s-a desfiintat si grajdul. Dar mizeria a ramas. Iar mirosul de cocina s-a impregant in pereti. Prin sat a umblat zvonul ca urmasii grofilor din Budila, stabiliti la Cluj, au de gand sa revendice cladirea. E ultima speranta ca aceste locuri o sa arate la fel de frumos ca atunci, cu multi ani in urma. (A.A. & E.W.)

Nobili alungati
Aristocratia transilvaneana maghiara a avut de suferit de cele mai multe ori in istorie. Prima oara in 1920, cand o lege i-a obligat sa dea examen la limba romana. Unii, considerand acest lucru umilitor, au preferat sa paraseasca Romania. A doua oara, in 1945, cand cei mai multi grofi au ales calea exilului din cauza persecutiei comuniste. Familiile descendente ale contilor si baronilor transilvaneni incearca sa-si recapete mosiile. Este cazul urmasilor contesei Kornis Gebriella, contilor Degenfeld Sandor, Nicholas Bethlen, Kalnoky Tibor, Wass Albert, baronesei Banffy Eva si baronului Apor Csaba.

Conacul Beldi Pal
Intr-un alt conac frumos din Budila, numit Beldi Pal, se afla acum sediile Primariei si Postei. A fost construit in anul 1735 de catre familia de grofi Beldi, pe care l-au stapanit pana in 1945, apoi a fost cumparat de amiralul Pantazi. Dupa venirea comunistilor la putere a fost transformat in tabara de pionieri, amintita si de scriitorul Mircea Catarescu intr-una din cartile sale. Dupa 1990 a devenit sediul Primariei. „Cladirea este monument istoric si e destul de greu de intretinut. In parcul dendrologic are locuinta de serviciu un politist, asa ca nici un picior de hot nu a fost prins pe aici. In scurta vreme aici va fi si un dispensar veterinar, precum si un centru de asisteta sociala pentru copii, gata construit”, spune primarul Constantin Gaborcea.