Eminescu „tradus“ prin gesturi – Un brasovean transpune poeziile si simfoniile cu ajutorul miscarilor de trup

Brasoveanul Nicolae Fruntes se ocupa de mai bine de 30 de ani de euritmie. A reusit sa transpuna in limbajul gesturilor poezii de Mihai Eminescu si Ioan Alexandru, „Oda Bucuriei” de Beethoven si Imnul Comunitatii Europene. Preda la Scoala Speciala din Brasov de zece ani, lucrand cu copii cu handicap. Cu ajutorul gesturilor armonioase ii ajuta sa invete mai usor. De curand a publicat si un manual, numit „Educatie logomotrica”, in care explica tainele acestei stiinte.

Stagiu de pregatire in Grecia
Euritmia desemneaza armonia de sunete, de linii, de miscari in muzica, dans, vorbire, termenul fiind de origine greaca. Dupa anul 1910, pedagogul Rudolf Steiner, in colaborare cu o dansatoare a creat alfabetul motric euritmic, tema pe care a aprofundat-o apoi cu Marie Steiner.
Nicolae Fruntes a avut primul contact cu euritmia in anul 1974. A fost la spectacolul sustinut in Romania de Ansamblul „Eurithmeum” din Stuttgart. Dupa ce a invatat tainele acestui alfabet, a infiintat la Brasov primul cerc de euritmie cu elevii unei scoli generale. De-a lungul anilor a participat la mai multe stagii si conferinte de specialitate, in Bucuresti si Constanta. Si-a imbogatit cunostintele in Grecia, unde a participat la un stadiu de trei saptamani.

„Ave Maria” si „La steaua” traduse in gesturi
In euritmie fiecare gest si culoare au o semnificatie aparte, transmit ceva cunoscatorilor. Vocalele, consoanele, strofele, rimele si sunetele se „traduc” prin indoituri de trup, numere de pasi, miscari de brate si voaluri colorate.
Brasoveanul a „tradus” „Ave Maria” de Schubert in limbaj euritmic, prin gesturi care reprezinta pentagrame, literele A si E, toate redate doar cu ajutorul trupului, intr-o coregrafie armonioasa. Solista principala, trebuie sa poarte pe scena o tunica oranj cu voal alb, iar ceilalti interpreti voaluri albastre, galbene, negre, verzi si rosii, culorile cercurilor olimpice.
„Oda Bucuriei” de Beethoven se reda prin anumite „bucle” si miscari ample din brate, cu schimbari succesive de voaluri colorate in galben, rosu, albastru, violet si indigo. „La steaua” de Mihai Eminescu se reda cu ajutorul a patru interpreti dispusi in colturile unui patrat, distanta intre aceste puncte fiind de patru perechi de pasi. Pentru fiecare strofa lumina de pe scena e diferita, iar fiecare interpret este „urmarit” de un spot de lumina.

Alfabet euritmic
In lucrarea sa, brasoveanul explica modul in care se reda fiecare litera din alfabet. De exemplu litera A, care exprima „starea energetica virtuala a sufletului omenesc”, se reprezinta prin ridicarea usoara a bratelor. Vocala E, „a infranarii, a masurii, ce exprima puterea de a ne apara, de a ne feri de rau”, se reprezinta motric „prin ducerea bratelor usor lateral, apoi prin indoirea coatelor, antebratele se incruciseaza printr-o miscare energica, ca de aparare, chiar de usoara lovire undeva in zona de mijloc a distantei dintre incheietura pumnului si cot”. Toate exercitiile sunt exemplificate prin schite amanuntite si comentarii.
Chiar daca euritmia este prea putin cunoscuta in Romania, Nicolae Fruntes este convins ca este foarte benefica in special pentru copii si tineri, ajutandu-i sa se exprime mai usor, intr-un mod armonios.