Dreptul la concediu

Doamna Grațiela Rușan a apelat la Biroul Texpert de Relații cu Publicul al cotidianului „Transilvania Expres”, dorind să obțină informații referitoare la reglementările legale privind acordarea concediului de odihnă și compensarea acestuia în bani. (207)

Potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, Codul Muncii, și a Contractului colectiv de muncă la nivel național, valabil timp de patru ani, în perioada 2007-2011, toți salariații care sunt angajați pe bază de contract individual de muncă au dreptul la concediu de odihnă. Concediul de odihnă se efectuează obligatoriu în fiecare an, nemaiexistând posibilitatea compensării acestuia în bani. Concediul de odihnă minim, negociat la nivel național, este de 21 de zile lucrătoare pentru fiecare an lucrat, aproximativ două zile lucrătoare pe lună. Prin excepție de la prevederile legii, concediul de odihnă trebuie efectuat obligatoriu până la sfârșitul anului următor de către toți salariații care nu și-au putut efectua tot concediul la care aveau dreptul în anul respectiv. Salariații care lucrează în condiții grele, periculoase sau vătămătoare, persoanele cu handicap și tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un supliment la concediu, de minimum trei zile lucrătoare pe an. Nevăzătorii au dreptul la un supliment la concediul de odihnă de șase zile lucrătoare pe an. Indiferent de data angajării, orice salariat are dreptul la concediu de odihnă proporțional cu perioada lucrată. Salariații nou-angajați, pentru primul an de activitate înscris în cartea de muncă, au dreptul la un concediu de odihnă plătit de 20 de zile lucrătoare cu durata minimă de 20 de zile lucrătoare. Pe durata concediului de odihnă, salariații vor primi o indemnizație ce reprezintă media zilnică a veniturilor din ultimele trei luni anterioare lunii în care se efectuează concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu. Indemnizația de concediu nu poate fi mai mică decât salariul de bază, sporul de vechime și indemnizația pentru funcția de conducere, luate împreună. Concediul de odihnă poate fi fracționat la cererea salariatului, una din fracțiuni fiind de cel puțin 15 zile lucrătoare. Orice convenție între angajat și angajator privitoare la renunțarea la concediul de odihnă este strict interzisă.
    (L.J.)