Declin – La 15 ani de la schimbarea

In urma cu cinci secole, in Scheii Brasovului, diaconul Coresi tiparea primele carti in limba romana si punea bazele primei scoli romanesti. Si tot cam din acea perioada, Tara Barsei (actualul judet Brasov) incepea sa se impuna ca important centru mestesugaresc si comercial in spatiul celor trei Principate Romane, traditie care avea sa se perpetueze secole de-a randul si pe care Brasovul a pastrat-o pana de curand. Regimul comunist a facut din judetul Brasov cel de-al treilea centru al dezvoltarii industriale, dupa Bucuresti si Prahova, concentrand aici trei colosi industriali: Fabrica de Autocamioane Roman, Uzina de Tractoare si Rulmentul Brasov. Economia brasoveana se completeaza cu societati din industria chimica (Sacele, Fagaras si Victoria), constructoare de masini (Ghimbav, Zarnesti, Brasov), ori industria electrotehnica (Brasov). De bunul mers al activitatii acestora a depins, pana in urma cu numai cativa ani, bunastarea a zeci de mii de localnici.

Somajul, peste rata nationala
De altfel, datele statistice arata importanta pe care cele trei companii o au in ansamblul economic local. Comparativ cu 1989, productia industriala din 2004 a fost mai mica cu 70%, iar ritmul de scadere a fost, in acesti ani, mai mare in judetul Brasov decat la nivel national. Scaderea productiei industriale in perioada de dupa 1990 are drept cauza, in primul rand, ineficienta celor trei societati, numarul mare de angajati si castigurile salariale relativ mari, care nu au avut corespondent in cresteri de productie si productivitate, scazand constant productia de autocamioane, tractoare si ingrasaminte chimice. Regresul industriei brasovene s-a reflectat si in numarul de salariati din acest sector economic. In 1996, mai lucrau in industrie 90,6% din salariatii inregistrati in 1992. In 2001, doar 78,3% din angajatii raportati in 1992 isi mai pastrasera locurile de munca, pentru ca, la finele anului 2004, procentele sa coboare pana la 53,8%. Doar in 2004, din cele trei societati au fost disponibilizati peste 15.000 de salariati, iar perspectivele pentru acest an nu sunt deloc imbucuratoare. Rata somajului este indicatorul care sintetizeaza cel mai bine regresul industriei brasovene: 3,8% in 1996, 9,4% in 2001 si 10,8% in ianuarie 2005.

Ramasitele economiei megalomane
Uzina de Tractoare si Fabrica de Autocamioane Roman au fost reperele „epocii de aur” pentru sectorul industrial brasovean. Importanta acestor obiective a scazut vertiginos atat din punct de vedere al aportului la produsul intern brut al judetului, cat si al impactului pe piata locala a fortei de munca. Daca in 1989 Tractorul reusea sa produca 50.000 de tractoare, cu 8.000 de angajati, anul trecut, de pe banda de montaj au iesit doar 6.000 de tractoare, dar realizate cu 3.300 de angajati. Aceeasi situatie se regaseste la Roman SA, una dintre „bijuteriile economiei socialiste”, care a reusit sa produca, anul trecut, ceva mai mult de 500 de camioane, cu 1.600 de salariati.

Terenul – miza razboiului de la Roman
In acest moment, structura actionariatului Roman SA il are pe Ioan Neculaie in postura de majoritar, cu aproximativ 80% din actiuni, restul procentelor fiind detinute de alti patru oameni de afaceri brasoveni. Daca in 2003 Roman a avut o cifra de afceri de 750 de miliarde de lei, realizata cu aproape 8.000 de salariati, in doar zece luni ale anului trecut, cifra de afaceri a crescut la 1.000 de miliarde de lei, realizata insa cu doar 1.600 de salariati. Roman a raportat, la finele anului trecut, pentru prima oara dupa multi ani, un profit brut de aproximativ 50 de miliarde de lei. In 2003, Roman a inregistrat pierderi lunare de circa 100 de miliarde de lei. Miza razboiului purtat pentru preluarea controlului Uzinelor Roman pare sa fie valoarea terenurilor pe care se afla construita intreprinderea, estimata de autoritatile locale la o suma de aproximativ 70 de milioane de euro, precum si fierul vechi de pe platforma industriala. Din estimarile Consiliului Judetean Brasov, pe platforma Roman exista o cantitate imensa de fier si metal, cu o valoare care depaseste cu mult o suta de milioane de euro.

Factura la energie – 30 miliarde de lei lunar
Desi, de aproape un an, Uzina Tractorul are o noua conducere, problemele au ramas aceleasi: lipsa de comenzi, datorii uriase si un viitor sumbru in lipsa unei privatizari care nu mai vine. Autoritatile se chinuie, de mai bine de zece ani, sa vanda uzina, considerata a avea o importanta strategica pentru economia romaneasca, mai ales in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, unde Romania urmeaza sa detina un rol important in agricultura europeana. Anul 2004 a fost dezastruos pentru Tractorul. Raportul financiar al Uzinei a evidentiat pierderi nete din exploatare de 153 de miliarde de lei, fara penalitati si majorari de intarziere, la o productie de 6.100 de tractoare (2.175 tractoare au fost livrate pe piata interna, 2.907 au fost exportate, iar restul, pana la 6.100, sunt piese de schimb si subansamble). Cifre rezultate in conditiile in care statul a subventionat productia a 2.100 de tractoare cu peste 400 de miliarde de lei. Necazurile tranzitiei, determinate de costul mare al energiei, sunt evidentiate si de diminuarea suprafetei de teren a Uzinei Tractorul, de la 132 de hectare, la mai putin de 50 de hectare. Fata de 2003, valoarea facturii energetice a fost redusa cu 40% – dar continua sa aiba o valoare prohibitiva – circa 30 de miliarde de lei lunar.

Rulmentul cu profit
Rulmentul a incheiat anul 2004 cu pierderi de 20 de miliarde de lei, iar previziunile pentru acest an lasa loc unui mic profit. Bugetul de venituri si cheltuieli al companiei pentru 2005 a evidentiat venituri totale de 1.720 de miliarde de lei si cheltuieli de 1.700 de miliarde de lei, ceea ce va permite realizarea unui profit brut de circa 20 de miliarde de lei. Bugetul a fost fundamentat luand in calcul un numar mediu de 3.000 de salariati, fata de 3.350 in 2004. In ultimii trei ani, Rulmentul Brasov a concediat circa 1.400 de salariati.

Nitramonia Fagaras
Cu datorii de 1.500 de miliarde de lei, practic imposibil de acoperit din activitatea de productie, si fara speranta privind stergerea acestora, Combinatul Nitramonia Fagaras asteapta sa intre in lichidare voluntara, iar cei aproape 100 de salariati vor fi trimisi in somaj. Nici celelalte sapte societati desprinse din compania-mama nu vor avea o soarta mai buna. La Nitramonia, apele s-au tulburat dupa ce AVAS a reziliat contractul de privatizare semnat cu firma americana S&T Oil Equipment and Machinery LTD, pe motiv ca investitorul american nu a respectat clauzele din contractul de privatizare. Cumparatorul se angajase sa investeasca aproximativ 20 de milioane de dolari, din care sapte milioane de dolari pentru protectia mediului. In cele sapte societati desprinse din Nitramonia mai lucreaza, la aceasta data, aproximativ 1.000 de persoane.

Tohan Zarnesti e in agonie
Intreprinderea brasoveana este un alt exemplu al ineficientei si inutilitatii. Daca inainte de 1989 era cunoscuta printre romani ca unicul producator de biciclete „Tohan” si reusea sa produca 150.000 de biciclete annual. Acum, abia daca fabrica 1.000 de bucati pe an. Nici la sectorul special Zarnestiul nu mai este competitiv, iar produsele sale (munitie de artilerie, si din 1980, rachete) nu sunt de folos nici Armatei Romane si nici nu mai merg la export. Asa se face ca Tohan Zarnesti este in colaps, iar cei 1.200 de angajati (ce reprezinta abia a zecea parte din numarul salariatilor inregistrati in 1989) vin la serviciu doar pentru a-si incasa salariul tehnic (somajul de conservare acordat salariatilor din intreprinderile de produse speciale).

IAR Ghimbav are comenzi
La IAR Ghimbav, producatorul roman de elicoptere, situatia este inca sub control. Chiar daca nu mai produce de multa vreme elicoptere, ci doar asigura intretinerea si reparatiile la cele deja fabricate. Situatia economica a societatii brasovene nu este tocmai grea. Anul trecut, din activitatea de reparatii, intretinere si modernizare a elicopterelor Puma, a realizat o cifra de afaceri de circa 1.600 de miliarde de lei. In concluzie, se pare ca pentru urmatorii ani, cei 940 de angajati ai IAR Ghimbav nu au de ce sa-si faca probleme, pentru ca societatea are contracte ferme de reparatii si intretinere.

45% dintre brasoveni lucreaza in servicii
Brasovul detine suprematia din punct de vedere al turismului montan romanesc. Prin pozitie si relief, cu trei statiuni de interes major, Poiana Brasov, Predeal si Paraul Rece, si o zona extrem de atractiva pentru turistii straini, Bran, prin dotarile si conditiile de cazare, turismul brasovean a reusit sa iasa de pe curba descendenta resimtita la nivel national. Judetul Brasov dispune de 345 unitati turistice, cu o capacitate de cazare care poate fi utilizata in toate anotimpurile: 39 hoteluri, 2 hanuri, 27 cabane, 2 campinguri, 43 vile turistice, 7 tabere scolare, 20 bungalouri, 86 pensiuni, 119 ferme agroturistice. Datele statistice arata ca aproximativ 45% din forta de munca ocupata se afla in zona de servicii, Brasovul detinand, din acest punct de vedere, suprematia la nivel national.

Somerii brasoveni au plecat in Europa
In judetul Brasov exista 63 de societati comerciale care au declarat ca obiect de activitate plasarea de forta de munca in strainatate, fiind unul dintre judetele cu cele mai multe firme de acest tip. Anual, prin intermediul acestora, aproximativ 6.000 de romani isi gasesc un loc de munca intr-o tara din Uniunea Europeana, iar dintre acestia, aproximativ un sfert sunt din Brasov. De altfel, munca in strainatate este una dintre solutiile pe care le au la indemana persoanele disponibilizate din industria locala.