COMUNITATI MINORITARE – TRANSILVANIA EXPRES a ajuns in „Asia” Romaniei

TATARII. Nepotul lui Ginghis han, Batu, obtine o mare victorie impotriva rusilor in anul 1223, ceea ce va deschide drumul cuceririi litoralului nordic al Marii Negre. Hanatul intemeiat de el, Hoarda de Aur, isi va extinde autoritatea si asupra Dobrogei. Recensamantul din 1992 a inregistrat 54.182 turci si tatari din care 24.649 erau tatari. Ocupatia principala a tatarilor a fost agricultura si cresterea vitelor. Din randurile acestei minoritati s-au ridicat valorosi oameni de cultura. Cei mai reprezentativi sunt: Mehmet Niyazi, preot ziarist si profesor; Iusif Isa Halim, om de cultura si poet, Mustecib Haci Fazil, om de cultura, Vani Mehmet Yurtsever, talentat dramaturg, Ferat Abibula, pictor si actor.
TURCII. Momentul intemeierii unei asezari stabile turcesti este anul 1264, cand un grup de 12.000 de ostasi de origine turca s-a asezat in Dobrogea, fiind trimisi de imparatul bizantin Mihail Paleologul pentru a pazi Imperiul Bizantin de invaziile straine. Aceasta asezare a fost numita de turci Babadag, „Tatal muntilor”. Turcii au sosit in Dobrogea si mai tarziu, dupa cucerirea orasului Varna in 1848. In 1900, in Dobrogea, se aflau 238 de geamii dintr-un numar total de 419. Astazi, pe toata intinderea Romaniei sunt 72 de geamii, 59 fiind in judetul Constanta.
LIPOVENII. Lipovenii reprezinta o populatie etnica de origine rusa. Numarul estimat al lipovenilor este de 29.774, iar cel al rusilor de 8.914. Au fost nevoiti sa paraseasca Rusia in secolul al XVII-lea ca urmare a masurilor drastice de pedepsire luate de Biserica oficiala rusa pentru faptul ca au respins reforma religioasa. Cele mai importante personalitati din etnia lipovenilor sunt: Pavel Brelokrinitki, autorul primei istorii a Bisericii lipovenesti; Feodor Chirila, profesor universitar; savantul Ivan Evseev; Naum Pocorschi, Serghei Mitri, Filip Timoftei, artisti plastici.
RROMII. Cea mai veche atestare a rromilor in spatiul romanesc este in Tara Romaneasca si dateaza din 1385. In acest an, Mircea cel Batran daruia printr-un hrisov Manastirii Tismana 40 salase de rromi. Un alt document ii atesta pe rromi la Brasov in anul 1417. Robia a rromilor a durat mai mult de o jumatate de mileniu. A luat sfarsit in anul 1844 in Moldova si in 1845 in Muntenia. Ca urmare a politicii guvernului condus de maresalul Ion Antonescu, in anul 1941, peste 100.000 de rromi au fost deportati in Transnistria. Dupa terminarea razboiului doar 30 % dintre cei ramasi in viata au revenit. Cateva personalitati : Barbu Lautarul, Jan Kubelnik, Johny Raducanu.

Case de piatra saracacioase, lipite cu balegar, ulite prafuite, magari plini de ciulini, o singura fantana pentru toti satenii. Pe pietrele de mormant sunt scrijelite semne aparent fara sens. Cea mai frumoasa cladire e geamia alba, unde musulmanii se roaga la Allah. Nu este vorba despre un sat din indepartata Asie, ci de Hagieni, o pitoreasca asezare din Dobrogea. Saptamana trecuta mai multi ziaristi din toata tara au participat la o excursie de documentare in comunitatile de tatari, turci, lipoveni si rromi din Dobrogea. Actiunea a avut ca scop consolidarea tolerantei interetnice prin presa si a fost organizata de PER (Regional Center for Central, East and Southeast Europe). PER este dedicat prevenirii conflictului etnic in Balcani. A fost fondat in 1991 in anticiparea conflictelor interetnice, urmare a colapsului comunismului.

Musulmanii din Medgidia
Au alte rugaciuni si alte obiceiuri, tin la loc de cinste Coranul si nu Biblia, femeile lor gatesc alte mancaruri decat crestinii. Tinerii primesc burse de studiu in Turcia, unde devin la randul lor profesori de teologie, imani sau medici. Turcii si tatarii din Medgidia au locurile lor speciale de intalnire, unde discuta despre problemele comunitatii, canta balade de demult, fredonate si de stramosii lor in stepa. Joaca table, mananca placinte cu carne de vita si beau ceai negru. Au o frumoasa geamie, veche. Toti se descalta inainte de a pasi in lacasul de cult si a se ruga la Allah. Pentru ca nu au voie sa puna gura pe carnea de porc, au o macelerie speciala, doar cu carne de oaie si de vita. Inca din 1610 la Babadag a existat un seminar teologic musulman, cursurile desfasurandu-se aici pana in 1901. Atunci seminarul s-a mutat la Medgidia, unde a functionat fara intrerupere pana in ’67. Dupa revolutie, seminarul teologic musulman s-a reinfiintat, devenind Liceul Teologic Musulman si Pedagogic. In ’95, in urma unui protocol intre statul roman si cel turc, liceul e sponsorizat de guvernul de la Ankara. In prezent este cel mai important centru de cultura turca si islamica din Romania. Personalul clerical este format din hatipi, imani, hagi, muezini, multi dintre ei veniti din Turcia.

Hagieni, satul de piatra
Tatarii sunt raspanditi mai ales in judetele din Constanta si Tulcea. La Hagieni, lumea parca s-a oprit in loc. Satul este izolat, putini turisti ajung acolo, desi in apropiere se afla o superba rezervatie naturala, precum si satele 2 Mai si Vama Veche, care vara sunt asaltate de oameni din toata tara. Mustafa Merdin are cinci hectare de pamant, un cal, in varsta de 19 ani, gaini si alte oratanii. Spune ca putini batrani au mai ramas in sat, dintre cei trecuti de 80 de ani. Cei mai multi au murit, tinerii s-au mutat in Mangalia sau Constanta, satui de viata grea, de linistea apasatoare. Au mai ramas doar cateva familii cu copii. Micutii merg la gradinita in satul invecinat, la Liman. Maria Ismail e crestina, iar sotul sau este musulman. Femeia a adoptat obiceiurile sotului. Nu tine Craciunul si Pastele, si foarte rar merge la biserica din satul vecin. In schimb gateste carne de oaie si merge cu barbatul la geamie. N-au fost probleme in sat intre musulmani si crestini, fiecare isi vede de gospodaria lui. Una dintre cele mai instarite familii e de crestini. Satenilor li s-au promis canalizare si drum asfaltat. Bani sunt, din strainatate, insa din cauza birocratiei nu s-a facut nimic concret. Pana se va pune ceva pe picioare isi strang apa de ploaie in butoaie si de la fantana de la marginea satului. Langa satul prafos si campia arida, este o imensa intindere inverzita, plina de flori si de animale ocrotite de lege. In rezervatia naturala Hagieni sunt mai mult de 550 de specii de plante rare de stepa, broaste testoase, vipere cu corn, greieri meridionali, soparle de stepa. Aici se poate gasi iasomia salbatica cu flori galben-aurii, specie rara din Asia Mica si Marea Mediterana, neintalnita in alte parti ale tarii.

Pescarii lipoveni in Jurilovca
Satul Jurilovca, fosta cetate greaca Orgame, e locuit de rusi lipoveni. Se afla in judetul Tulcea. Pe vremuri era o asezare pitoreasca de pescari, cu case batranesti, ulite ingrijite, zeci de barci trase la mal, pregatite pentru o noua iesire in largul lacului. Exista si o ceainarie unde stateau la taclale pescarii si negustorii veniti de departe. Pe vremea comunistilor satul s-a uratit. Au aparut blocuri igrasioase, murdare, cu rufele atarnate la uscat prin geamurile sparte, tomberoane de gunoi ce putrezesc in soare, cate o dugheana inutila de beton. Acum se mai pot vedea chipuri brazdate de vant si de soare, pescari batrani plini de povesti despre monstrii din ape, cu cate o sticla de votca in mainile tabacite. Cei mai multi isi duc pestii la cherhana. De-a lungul anilor mii de tone de peste s-au descarcat aici. Platici, bibani, crapi, carasi, salai, somni si guvizi. Nu putini pescari au murit pe timp de furtuna, disparand in ape cu tot cu barcile. Femeile sunt blonde, cu ochii albastri, voinice. Canta intr-un cor vechi melodii rusesti, imbracate in fuste lungi, asa cum se purtau pe vremuri. Tot din Jurilovca in fiecare vara turistii iau vaporul pentru a ajunge la Portita, o limba de pamant dintre Lacul Razelm si mare.

Ursarii si rudarii din Tulcea
Poate ca cea mai grea situatie o au rromii din Tulcea. Locuiesc in blocuri igrasioase, fara apa, caldura sau curent electric. Se ingramadesc ca sobolanii in camerele mici, dorm pe jos in aerul irespirabil. In blocul de pe Aleea Labirintului traiesc mai multe familii de ursari. Se plang ca nimeni nu-i ajuta, nici macar rromii mai instariti. Alte familii de rudari locuiesc in case saracacioase, cersesc si cauta prin gunoaie. Femeile fac cel putin 10-15 copii, care rar dau pe la scoala.
Toti reprezentatii minoritatilor din Dobrogea incearca sa-si pastreze obiceiurile si traditiile.