Cea mai mare colectie de vinuri din Brasov

Licorile din „Cramele lui Decebal” valoreaza peste 100.000 de euro
Nimic mai fascinant, poate, decat o calatorie, la ceasurile toamnei, prin imparatia lui Bacchus. Indiferent ca esti turist obisnuit ori specialist, Romania iti ofera privelisti, licori si clipe de neuitat pe drumurile vinului. Doar partea de nord, cu Maramuresul si Bucovina, ca si zonele mai inalte din inima tarii, sunt tinuturile unde strugurii nu ating performantele din viile de pe celelalte meleaguri. Exceptii nesemnificative, fiindca, in realitate, aproape orice drum pe care-l bati in Romania se intersecteaza cu amfiteatrele pline cu randurile cuminti ale plantatiilor cu vita de vie.

Vinuri din 1952
La Brasov, la sfarsitul saptamanii trecute, s-a inaugurat un loc in care vinul e pus la loc de cinste. „Cramele lui Decebal”, aflate la intersectia dintre str. Carpatilor si str. Muncii, cuprind o colectie de vinuri ce depaseste valoarea de 100.000 de euro. Pe langa varietatea acestora, o nota originala o da vechimea unora dintre licori, care dateaza din 1952. Investitia se ridica la un milion de euro, la care se adauga cea mai mare colectie de albume fotografice din Romania, instantanee care cuprind in exclusivitate traditia, folclorul si satul romanesc. In plus, in „crama culturala”, cei care simt romaneste pot admira 210 tablouri, o statuie originala din vremuri imemoriale si cea mai mare colectie de gravuri, peste 120 de efigii, care reflecta istoria statului roman.

Viile, scoase din radacini de Burebista
Romania se gaseste intre primele zece tari viticole ale lumii. Mai multe izvoare antice ne lasa veste ca vita de vie si, desigur, vinul s-au bucurat de o mare atentie in randul dacilor, strabunii romanilor. Poate chiar de prea mare atentie, de vreme ce Burebista (82-44 i.H.) a fost nevoit, se pare, sa dea ordin ca planta lui Bacchus sa fie scoasa din radacini de pe intinse suprafete de pamant. In „Geografia” sa, Strabon, contemporan cu regele dac, scrie ca „…in semn de supunere, getii s-au lasat induplecati sa taie vita de vie si sa traiasca fara vin”. Este, totusi, greu de crezut ca dacii – care „beau vin neamestecat deloc cu apa” si il mai si „imprastiau pe hainele lor, socotind ca este o deprindere frumoasa si aducatoare de fericire” – au dat curs atat de rapid drasticei masuri dictate de Burebista.

Cornul de zimbru
Intre impresionantele trofee pe care le-a luat imparatul Traian, dupa victoria sa asupra dacilor, s-a aflat si cornul de zimbru impodobit cu aur, care a apartinut regelui Decebal, cel care se sinucidea in 106 d. H., spre a nu cadea viu in mainile cuceritorilor romani. De altfel, insasi moneda „Dacia Felix”, emisa de acelasi imparat, in 112, spre a-si proslavi izbanda asupra dacilor, contine, alaturi de spicele de grau, si un strugure, simbol al principalelor bogatii ale noii provincii incluse in hotarele Imperiului Roman. Referindu-se la aceasta perioada, savantul Vasile Parvan nota: „In tot acest timp, viticultura a devenit principala ocupatie, constituind fundamentul insusi al existentei daco-romanilor in regiunile subcarpatice”.

Voievozii vinurilor
In mileniul al II-lea, voievozii care au stat pe tronurile celor trei Tari Romane au facut din vie si vin un adevarat blazon al domniei lor. Veacuri la rand, in Moldova si in Tara Romaneasca, paharnicul – cel ce se ocupa cu umplerea cu vin a cupei domnitorului la ospete, ca si la alte ceremonii – era una dintre cele mai importante dregatorii la nivel de stat. Toamna, culesul viilor a fost totdeauna o mare sarbatoare la romani. Se amanau lupte si se pasuiau treburi grabnice la Curte, voievozii isi asezau tabara in mijlocul podgoriilor, iar tarafurile cantau de dimineata pana seara. Unii dintre cei mai insemnati voievozi – de la Radu I, Petru Musat, Mircea cel Batran, Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare ori Petru Rares la Mihai Viteazul, Matei Basarab sau Constantin Brancoveanu – si-au legat pentru totdeauna numele de podgoriile la care au tinut ca la pretioase ctitorii ale domniei lor.
Prin 1173, vinurile din Transilvania se bucurau de atata pretuire in Ducatul Venetiei, incat beneficiau de privilegiul de a fi exceptate de anumite taxe. Intr-o lucrare aparuta la Viena, prin 1541, Georgius Reichersdorffer, de pilda, nu-si putea infrana admiratia fata de Moldova, ale carei pamanturi „dau vin si bucate din abundenta”. La randul sau, Charles de Joppecourt consemna, prin 1620, ca „se mai vad in aceasta tara coline prea frumoase si atat de abundente in vinuri, incat nu numai Moldova se indestuleaza, ci se transporta si in Polonia, si in alte tari vecine”. Nici consulul austriac Raicevich nu se putea arata, pe la 1788, zgarcit cu laudele: „Dealul vestit in Moldova este cel al Odobestilor, care da un vin asemanator sampaniei si este transportat in Rusia”. Un ravac de Furmint, obtinut intr-o vie de langa Alba Iulia, primea, in 1883, cele mai multe aprecieri la Concursul international de vinuri de la Viena.

Pentru cei care stiu sa bea si sa manance romaneste
Scurta istorie a vinului romanesc, prezentata mai sus, poate fi „citita” de acum si de brasoveni. O degustare a faimoaselor vinuri din „Cramele lui Decebal” te poate purta prin toate regiunile viticole ale tarii. Cei care au investit in noul local spun ca s-au gandit nu numai sa amenajeze un spatiu cat mai agreabil, ci si sa aduca in constinta brasovenilor marturii ale stramosilor si credintelor lor. De aceea, asa cum spune Liviu Pandele, initiatorul „Cramelor lui Decebal”, „localul se adreseaza unui public tinta mediu, acelora care stiu sa manance, sa bea si sa cante romaneste”.

Podgoriile Romaniei
COTNARI. Podgoria dateaza de peste sapte secole, apogeul atingandu-l pe vremea lui Stefan cel Mare (1457-1504). Vinurile de Cotnari au ajuns prin multe parti ale Europei, inclusiv in Venetia medicului curant al domnitorului. La Expozitia Universala de la Paris, din anul 1889, vinul de Cotnari a obtinut marele premiu.
HUSI. Via are radacini adanci in cele poatru dealuri din apropierea Prutului. Husiul a fost, candva, curte domneasca – exista un punct ce dainuie cu numele de „Cerdacul lui Voda” -, numerosi voievozi detinand vii in aceasta podgorie.
PANCIU. Legenda spune ca un vanator, urmarind o vulpe ranita, a dat de vizuina ei. Si ce vizuina: peste 2.000 m de hrube. Impresionantele galerii din Valea Cerbului au devenit locul unde se gaseste cea mai buna sampanie.
TOHANI. Renumele podgoriei provine de la o frumoasa poveste de dragoste dintre Princepele Nicolae, care isi avea aici o mosie, si frumoasa Dolette, care nu apartinea unei familii nobiliare. Casatoria morganatica dintre cei doi s-a petrecut, in perioada interbelica, chiar la biserica din Tohani. Busuioaca de Tohani, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon si Feteasca neagra sunt cu adevarat princiare.
URLATI. Vestitul print al aurului, cum i s-a mai spus lui Constantin Brancoveanu, a avut si aici vie, casa domneasca pe care a zidit-o cu putin timp inainte de tragicu-i sfarsit existand si astazi. Printesa viilor de aici poarta numele de Feteasca neagra. Degustarea va cuprinde si alte surate de aceeasi culoare – Cabernet Sauvignon, Merlot si Pinot Noir.
VALEA CALUGAREASCA. Un schit – poate si priceperea speciala a calugarilor in pregatirea vinului – avea sa dea numele unei asezari ce avea sa devina un simbol al viticulturii romanesti: Valea Calugareasca. Portdrapelul podgoriei este Cabernetul Sauvignon.
STEFANESTI. Aici s-a nascut celebra Tamaioasa romaneasca. Este un vin dulce, cu buchet de caisa si balsam, iar prin maturare, culoarea de galben-pai devine galben-portocaliu.
DRAGASANI. Samburestiul, Corcova, Vanju Mare sunt podgorii care dau redutabile vinuri rosii. Viile de Dragasani au stirpe domneasca, faima licorilor de aici fiind confirmata si la numeroase concursuri si expozitii internationale.
RECAS. La o aruncatura de bat de Timisoara, se intind viile Recasului, toponim ce inseamna „satul dintre ape”. Raurile adevarate sunt insa cele care curg, toamna, de pe dealuri, ele numindu-se Cabernet Sauvignon, Burgund Mare, Merlot, Cadarca sau Riesling italian, Feteasca regala, Creata.
MINIS. Viile Aradului se insiruie pe dealurile ce marginesc partea vestica a muntilor Zarandului, intre Lipova si Pancota, pe o lungime de circa 50 km. Vedeta zonei, si nu numai, este podgoria Minis. In 1862, la concursul de vinuri de la Londra, Rosu de Minis dobandea marele premiu.
ALBA IULIA. In aceasta podgorie se regasesc repere renumite, intre care Ighiu, Cricau, Sard, Galda, Bucerdea Vinoasa, Santimbru si Telna. Se spune ca la nunta regelui Matei Corvin s-a baut vin de Telna.
JIDVEI. Tarnavele sunt singurele rauri din Romania care dau numele unei regiuni viticole de mare faima. Se mai numeste si „Podgoria aromelor”. Jidveiul si-a castigat o reputatie speciala, vinurile de mare marca, mai cu seama seci, intrand totdeauna in topurile concursurilor de specialitate.
MURFATLAR. Pinot gris, Chardonnay, Muscat Ottonel, Traminer, Riesling, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, o elita de vinuri albe si negre, dulci si aromate, cu trup plin, catifelat.