Bilant – TRANSILVANIA EXPRES i-a monitorizat pe alesi

Acum, ca au trecut cu bine de spaima anticipatelor, parlamentarii brasoveni isi pot relua linistiti si relaxati locurile catifelate din Camera Deputatilor si Senat. Asta chiar daca au facut sau nu treaba, daca au reprezentat ori nu cu demnitate interesele brasovenilor de rand, de fapt cei care i-au propulsat in fotoliile mult ravnite. Sa vedem ce au facut alesii, pana acum, dupa aproape opt luni de mandat.

Corlatean semnatarul
Deputatul importat de Brasov, pesedistul Titus Corlatean, a reusit sa ia cuvantul in plen o singura data de la investirea sa. Si asta cu ocazia depunerii juramantului de credinta fata de tara si popor din 20 decembrie 2005. Devotamentul pentru brasoveni s-a vazut si mai clar cu ocazia celor doua motiuni semnate impreuna cu alti 93 de deputati si senatori, in contul „Dictatura si incompetenta Guvernului Tariceanu impotriva integrarii europene a Romaniei”, respectiv 95 de deputati PSD, pentru „Deprofesionalizarea si politizarea administratiei publice, principii ale guvernarii Tariceanu”.
O activitate „laborioasa”, care il recomanda pe tanarul parlamentar ca un sustinator fervent al comunitatii brasovene. Ca tot veni vorba, cine l-a vazut si cand ultima oara in municipiul de la poalele Tampei?

Faina supravegheaza SRI
Constantin Faina, fostul membru PUR, ajuns in Parlament pe listele coalitiei cu PSD, actual deputat PC, aflat in coalitia de guvernare, spre deosebire de colegul sau Corlatean a depus… doua juraminte. Cel clasic, de pe 20 decembrie, si cel depus de membrii Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii. Acestea au fost luarile de cuvant in plen.
A avut si o propunere legislativa, dar alaturi de alti 31 de deputati si senatori PC, privind modificarea si completarea Legii nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului. Initiativa, probabil, extrem de importanta, dar fara nici o valoare pentru parlamentarul brasovean in cazul unor anticipate.
Faina a mai avut la activ alte doua interpelari. Una legata de situatia celor pagubiti prin depunerea de bani in avans pentru autoturisme, inainte de decembrie 1989. A doua, in sfarsit adresata in mod strict brasovenilor, se refera la subventia acordata producatorilor agricoli pentru achizitionarea de utilaje agricole si in mod special cumpararii de tractoare. Totusi, a simtit nevoia unui ajutor, care a venit din partea altor patru deputati de Brasov, Ioan Ghise, Gheorghe Gabor, Ion Gontea si Dumitru Puchianu. Faina s-a mai „produs” o singura data in Parlament, atunci cand s-a interesat de soarta lucrarilor de pe DN1-Tronsonul Brasov-Predeal, continuarea lucrarilor pentru segmentele de drumuri DN 73 Pitesti-Brasov si contractarea si demararea lucrarilor pentru DN 73A Predeal-Rasnov-Sercaia.

Gabor, de partea resitenilor
Deputatul PNL Gheorghe Gabor, in afara de juramant, a mai luat cuvantul in plen de patru ori. Prima data, cu titlul „Un semnal de alarma”, Gabor a luat in vizor municipiul… Resita. Apoi, a cerut modificarea Legii 10/ 2001, cu o interventie intitulata „Privatizarea marilor contribuabili – o decizie care nu mai sufera amanare” si o declaratie politica intitulata „Libertate si responsabilitate”.
Totodata, s-a interesat de subventia acordata producatorilor agricoli pentru achizitionarea de utilaje agricole si in mod special cumpararii de tractoare. A mai avut aceleasi doua intrebari in plen, ca si colegul sau Constantin Faina, referitoare la lucrarile de drumuri si a cerut lamuriri despre situatia societatii Nitramonia Fagaras. De asemenea, Gabor a mai fost interesat de problemele cu care se confrunta penitenciarul din Codlea.

Ghise vorbaretul
Fostul primar al Brasovului, Ioan Ghise a avut nu mai putin de 12 luari de cuvant. Dupa ce a debutat, ca orice parlamentar, cu juramantul, deputatul liberal s-a implicat in dezbaterea legislativa privind infiintarea „faimoasei” comune Valea Teilor, „prin reorganizarea comunei Izvoarele, judetul Tulcea”.
Penelistul Ghise a mai dezbatut proiectul de lege privind reparatiile morale si materiale pentru fostele cadre militare active, indepartate abuziv din armata in perioada 23 august 1944 – 1958. In plus, a sustinut mai multe declaratii politice: „Acord politic pentru servirea interesului national”, „Aprecieri asupra conditiei de functionare a Corpului expertilor contabili si contabili autorizati” si mai multe propuneri legislative pentru modificarea si completarea Legii privind administratia publica locala. Ca interventii politice pot fi enumerate: „Necesitatea de a fundamenta, bazata pe principii, in mod echitabil, salarizarea in sectorul public”, „Necesitatea votului uninominal – argumente pentru”, „Cresterea performantelor institutiilor publice, obiectiv de interes national”, „Necesitatea unui acord politic privind educatia, necesitatea redefinirii scopului si obiectivelor strategice ale invatamantului de stat obligatoriu”. Ghise s-a implicat si in modificarea ordonantei privind privatizarea „Tractorul UTB” si stimularea absorbtiei fondurilor SAPARD prin preluarea riscului de catre fondurile de garantare.
Impreuna cu alti noua deputati PSD, PNL, PRM, UDMR si minoritati a avut o propunere legislativa pentru modificarea si completarea legii privind dreptul de autor si drepturile conexe. Singura interpelare s-a referit la subventia acordata producatorilor agricoli pentru achizitionarea de utilaje agricole si in mod special cumpararii de tractoare.

Gontea a vorbit o singura data
In afara de eternul juramant, Ion Gontea a mai luat doar o singura data cuvantul in plen, cand s-a referit la privatizarea „Tractorul UTB”. Singura initiativa legislativa, pusa la cale impreuna cu alti 15 deputati si senatori, a vizat completarea ordonantei privind organizarea si finantarea rezidentiatului, stagiaturii si activitatii de cercetare medicala in sectorul sanitar.
Gontea a mai fost membru in comisiile de mediere ale unor initiative legislative privind asociatiile si fundatiile si regimul juridic al fundatiilor judetene pentru tineret si a municipiului Bucuresti si al Fundatiei Nationale pentru Tineret.
Interpelarile s-au directionat spre aceleasi lucrari de drumuri si subventii acordate producatorilor agricoli amintite mai sus.

Kovacs a jurat si atat
Presedintele UDMR Brasov, Kovacs Attila, a luat o singura data cuvantul in plenul Parlamentului. Atunci cand a jurat credinta. Impreuna cu alti deputati PSD, PNL, PRM si UDMR a avut cinci initiative legislative. Acestea se refera la „Legea privind dreptul de autor si drepturile conexe”, „Legea Tinerilor”, „Legea Fondului National pentru Tineri”, „Legea Centrelor de Informare si Consiliere pentru Tineret” si sprijinul acordat investitorilor pentru construirea caminelor studentesti private.

Nita, patru interpelari
In luarile sale de cuvant, deputatul PSD Constantin Nita a avut in vizor constituirea unei comisii parlamentare de ancheta privind evaluarea activitatii Societatii Romane de Televiziune si a Societatii Romane de Radiodifuziune. Nita a fost implicat si in proiectul de lege privind stabilirea unor masuri la nivelul administratiei publice centrale. Ca luare de cuvant in plen i s-a inregistrat si depunerea juramantului in cadrul Comisiei speciale a Camerei Deputatilor si Senatului, pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului de Informatii Externe. Laolalta cu alti 18 deputati si senatori PSD a avut o initiativa legislativa privind alegerea Camerei Deputatilor si Senatului. Cele patru interpelari s-au referit la autostrada Bucuresti – Brasov, la autostrada Bucuresti – Bors, la noul mod de tarifare a gazelor naturale si la strategia de dezvoltare a serelor incalzite.
Singura motiune, alaturi de 94 de senatori si deputati PSD, a vizat „Dictatura si incompetenta Guvernului Tariceanu impotriva integrarii europene a Romaniei”.

Puchianu, initiativa alaturi de opozitie
Deputatul PD, Dumitru Puchianu a depus juramantul. Si cam atat s-a putut contabiliza ca luari de cuvant. A avut o propunere legislativa pentru modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului impreuna cu alti 101 deputati PSD, PD, PRM si fara grup. Cele cinci interpelari s-au referit la situatia grava in care se afla SC Tohan Zarnesti si programul de restructurare a acesteia, subventia acordata producatorilor agricoli, lucrarile la drumuri si probleme care au vizat Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Gazelor Naturale – ANRDGN.

Stanescu, doua luari de cuvant
Cristian Stanescu a avut doua luari de cuvant, una vizand aceeasi ANRDGN. Singura propunere legislativa a deputatului PRM, impreuna cu cei 101 de colegi deja amintiti, a urmarit modificarea si completarea Legii educatiei fizice si sportului. Intrebarile din plen s-au referit la noile taxe pe consumul de gaz metan.

In Senat, opozitia bate puterea
Pentru ca e mult mai zgarcit in informatii publice, Senatul Romaniei poate fi acuzat ca-i nedreptateste pe parlamentarii harnici. Totusi, chiar daca sunt extrem de seci, datele oferite le permit alegatorilor brasoveni sa intocmeasca un top, chiar daca succint. Astfel, intre 1 februarie si 30 iunie a.c., senatorii PD Ivan Cismaru si PNL Nicolae Vlad Popa nu au avut nici o initiativa legislativa, ci doar una, respectiv trei declaratii politice. Peremistul Nicolae Iorga a recurs la trei interpelari, noua intrebari si doua declaratii politice, iar pesedistul Otilian Neagoe a contabilizat patru interpelari, 10 intrebari si patru declaratii politice.

Tinerii au dezamagit
In Camera Deputatilor, in tabara brasoveana, dupa contabilizarea numarului de luari de cuvant, interpelari, intrebari si declaratii politice, se detaseaza fostul primar, penelistul Ioan Ghise. In Senat, dupa acelasi fel de contabilizare, opozitia domina puterea. Din pacate pentru brasoveni, tinerii politicieni, pesedistul Titus Corlatean si udemeristul Kovacs Attila n-au reusit sa produca decat o mare dezamagire.