Agricultura urbana

Demolate de autoritati, „gospodariile” dintre blocuri renasc din propria cenusa
Leonard Dascalu &
Unii dintre locuitorii municipiului Brasov sunt oameni foarte gospodari. Asta se poate vedea, printre altele, si in zonele periferice ale urbei. Nostalgia vietii de la tara i-a impins pe unii locuitori ale cartierelor marginase sa-si improvizeze in spatele blocurilor gradini cu zarzavaturi, fructe si animale domestice. Motivul? Sa faca economii pe timpul verii. Insa, in cele mai multe cazuri, normele urbanistice sunt incalcate fara nici un discernamant.

Unii platesc impozit
Ileana Pricop sta pe strada Deda din cartierul Triaj. De cativa ani a iesit la pensie. Asa ca singura ocupatie a femeii este o gradina din spatele blocului. Si pe vremea cand avea serviciu, se ocupa cateva ore de gradina impreuna cu sotul ei. „Am facut in asa fel incat sa fie placut. Mai mult aici ne petrecem timpul. Totul e legal. Platim in fiecare an impozit pe terenul pe care il ocupam”, explica tanti Ileana. In urma cu 12 ani si-a amenajat gradina. Viata la tara i-a placut intotdeauna femeii. Numai ca la varsta ei nu mai poate da orasul pe un loc linistit din mediul rural. Tanti Ileana spune ca pe locul gradinii erau cotete cu porci, iar sobolanii misunau ca la ei acasa.

La umbra vitei-de-vie
In gradina improvizata in spatele blocului, Ileana are tot ce-i trebuie pentru a economisi ceva bani in vara asta. Are vita-de-vie, fasole, capsuni, zmeura, ceapa, patrunjel, usturoi, rosii. Dar numai pentru consumul familiei, nu pentru a vinde la piata. „Car foarte multa apa din casa, iar factura e mare. Dar nu conteaza. Mie imi plac foarte mult florile. Am multi trandafiri, maci si crini”, se mandreste tanti Ileana. Cand este cald vara se retrage la umbra boltei de vita-de-vie. Ca orice bun gospodar, si-a amenajat un loc de gratar, are o masa si cateva scaune. Cu vecinii nu are probleme si nici nu s-a intamplat sa i se fure din gradina.

Si inginerii au gradini
In Triaj sunt foarte multe gradini ale locatarilor din blocuri. Cele mai multe sunt cultivate cu legume, in special ceapa, patrunjel, marar, rosii si fasole. Printre legume se mai pot vedea, insa, si gaini. Nea Petru Baraian, un batranel pe la 80 de ani, taie iarba de zor. „Nu este gradina mea. Eu doar ajut aici, tai iarba care a crescut, mai plivesc rosiile. Asta e gradina unui inginer din Schei, care a lucrat la primarie”, explica nea Petru. In gradina, cel mai mult spatiu il ocupa parcela de rosii. Undeva in spate, un cotet de gaini. „Gainile nu sunt ale celui din Schei, sunt ale copiilor mei. Dar eu am grija doar de gradina”, incearca batranelul sa se scuze.

Gaini de asfalt,
sursa de existenta
Cand vine vorba de asigurarea traiului zilnic, unii brasoveni se dovedesc a fi deosebit de inventivi. In zona Zizinului predomina gradinitele mici si neingrijite. Sunt mult mai mici si mai sarace decat cele din Triaj. Cele mai aratoase au chiar mese si scaune. Cele mai multe din „gradini” sunt de fapt cotete cu gaini. Nici unul din proprietari nu este prin preajma. Automobilistii care circula pe drumurile dintre blocuri trebuie sa fie foarte atenti. Oricand pot calca o astfel de vietate.
„Sunt foarte multe gaini p’aci. Le cresc oamenii pe langa blocuri. Mai fac si ei ceva de mancare. Ce sa faca si ei, sarmanii? Unii au familie mare, bani putini”, explica o batrana, care nu a vrut sa-si spuna numele de teama posibilei reactii negative a vecinilor. „Mie nu-mi plac. Dar daca ei nu au ce manca? Au mai fost daramate, da’ la fel de repede au fost ridicate inapoi”, face batrana haz de necaz.

O tabla, un sah,
un gratar…
La capatul orasului, in cartierul Noua, situatia nu este prea diferita. Numai ca aici gradinile sunt mai curate si bine intretinute. Intr-una se aflau doi brasoveni. Unul era aplecat asupra unor dovlecei. „Eu am gradina asta numai de patru ani, dar sunt altii care au de mai mult timp ca mine astfel de locuri. N-am acte, n-am nimic. Dar inainte sa iau locul asta, aici era un maldar de gunoi. Cand ploua, baltea apa. Am adus trei basculante de 16 tone de pamant, plus ceva nisip de turnatorie”, explica Traian Turan. La o asa investitie, o gradina pe masura. Intr-un colt este o masuta, langa un gratar. „Daca ne lasa fara gradina, noi ce mai facem sambata si duminica atunci cand e frumos afara? Aici venim si jucam o tabla, o carte sau un sah!”, intervine in discutie Mihai Dabija, vecinul lui Traian. „Daca nu ne mai lasa, nu e nici o problema. Dar e mult mai frumos asa cum este acum. Tot eu ma ocup si matur asfaltul din fata gradinii. E pacat, ca iar vor fi gunoaie p-aici”, se plange nea Traian.
Totusi, pana cand Brasovul va deveni oras cu adevarat, gradinarii urbani vor strange linistiti recoltele. Cine stie pentru cati ani de acum in colo?!