23 august – „Am aparat Brasovul“

August 1944. De patru luni Aurel George fusese facut sublocotenent. Avea numai 22 de ani cand a ajuns sa lupte in cel de-al Doilea Razboi Mondial. Facea parte din bateria 42 antiaeriana de aparare a Brasovului si a luat parte la bataliile dramatice care s-au dat dupa 23 august, dupa proclamatia data de regele Mihai. A scapat ca prin minune fara nici o zgarietura, desi cativa camarazi de-ai sai nu au avut acelasi noroc. La al Doilea Razboi Mondial au luat parte 61 de tari, cu populatia de 1,7 miliarde de locuitori reprezentand trei sferturi din populatia Terrei.

Proclamatia regelui Mihai
„Bateria noastra era pe soseaua Harmanului, acum e o benzinarie acolo. Seara am auzit la radio proclamatia regelui, a fost o mare bucurie, nici nu pot descrie. Tot entuziasmul acela a reusit sa ne mobilizeze pe toti, de la ofiteri pana la ultimul soldat, ne-a dat putere sa luptam”, povesteste colonelul in retragere Aurel George. In seara zilei de 23 august 1944 regele Mihai a citit la radio o proclamatie prin care ii anunta pe romani despre iesirea din razboiul contra Natiunilor Unite, si alaturarea trupelor noastre coalitiei antihitleriste.

Eveniment de cea mai mare importanta
In noaptea de 23-24 august 1944, agentiile mari de presa, serviciile secrete si toti liderii Marilor Puteri (Germania, URSS, Marea Britanie si SUA) au luat cunostinta despre evenimentele din Romania. S-a apreciat greutatea gestului Romaniei in desfasurarea ultimei faze a celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Pe 25 august 1944, cotidianul londonez „The Times” aprecia ca rasturnarea de la Bucuresti avea semnificatia „unui eveniment de cea mai mare importanta militara si politica”. „Ruperea Romaniei de Germania constituie unul dintre evenimentele hotaratoare ale razboiului”, amintea si ziarul „The New York Times“.

Sute de prizonieri germani
Dupa Dictatul de la Viena, prin care romanii au pierdut Ardealul, granita era trasata dincolo de Olt. Bateria 42 era la doi kilometri distanta. „Am primit ordin sa nu permitem nici unui regiment din armata germana sa treaca pe langa noi. Cele mai multe batalioane inamice erau pe Valea Prahovei. Planuisera sa inainteze pana in Brasov, sa treaca pe langa noi si apoi sa inainteze mai departe. Cateva trupe au fost capturate pana sa ajunga in Brasov, dar unele au reusit sa se strecoare pana la noi. Am facut multi prizonieri, probabil sute de soldati, nu stiu cati erau“, povesteste colonelul Aurel George.

Mii de proiectile
Pe 25 august a primit ordin sa paraseasca pozitia, sa lase echipamentul, sa inainteze cu tunurile dincolo de Harman, impreuna cu Regimentul 30 Dorobanti. „Dincolo de Olt erau nemtii, care doreau sa ocupe Brasovul. Ar fi fost o tragedie daca s-ar fi intamplat asta, cel de-al Doilea Razboi Mondial ar fi durat mult mai mult. Pe 26 august au inceput luptele. Intai focurile intense de artilerie, apoi a trecut la atac infanteria. In momentul respectiv grosul armatei romane era in Moldova. Aici s-a incercat sa se carpeaca cu ce s-a gasit, cu regimente de infanterie, subunitati mici, ba chiar au adus si o scoala de soferi. A venit si Bateria Albastra, cu trei tunuri de la Tohan. Era condusa de locotenent Marin Nastase, tatal lui Adrian Nastase. In total aveam opt tunuri prin care s-au varsat mii de proiectile”, isi aminteste veteranul de razboi. Erau putini soldati romani, iar de partea cealalta sute si sute de soldati germani. 57 de muncitori ai uzinei zarnestene Tohan s-au angajat voluntar sa apere Tara Barsei de invazia trupelor nemtesti. Bateria Albastra s-a infiintat in 23 august 1944. Dintre voluntari doar 13 mai sunt in viata. In onoarea faptelor lor de vitejie s-au ridicat un monument.

Postul de radio de la Bod
Pe 26 august 1944, o companie nemteasca a atacat prin surprindere postul national de radio-emisie din Bod. Statia era la doar cativa kilometri distanta de frontiera si avea un rol strategic deosebit de important.
Obiectivul era aparat de un grup de rezervisti, oameni trecuti de 50 de ani, din Regimentul 89 de Infanterie. Nemtii reusisera sa dezarmeze santinelele, insa rezervistilor le-au sarit in ajutor un pluton de graniceri calari si un grup de tineri voluntari din Bod. Romanii au rezistat pana dupa- amiaza, cand a ajuns in comuna Batalionul 2 Vanatori de Munte Brasov. Doar putini dintre eroii acelei lupte mai traiesc acum.

Tunuri uzate de proiectile
Bateria 42 a inaintat pana aproape de Tg. Mures. „Marsaluiam de cateva nopti, prin vaduri adanci, ocolind podurile distruse. Cand sa ajungem intr-o noua pozitie de lupta, cum ni se ordonase, constatam ca nemtii fusesera impinsi mai departe. De trei sau patru ori ni s-a intamplat asta, pana am ajuns pe Valea Nirajului, unde nemtii isi organizasera o buna pozitie de rezistenta. S-au dat lupte extrem de grele langa comuna Mureseni, pe viata si pe moarte. Tunurile s-au uzat de tot, desi erau noi. Dupa terminarea luptei, noi ne-am intors acasa si-am predat armamentul, nu mai putea fi folosit”, isi aminteste veteranul.
Pana la 28 august Bucurestiul a fost curatat de fortele germane, iar la 30 august a patruns armata sovietica. Aurel George fusese trimis mai departe in Ungaria, unde a luptat pana la terminarea razboiului.

Tratata ca o invinsa
Proclamatia data de Regele Mihai la 23 august 1944 a modificat balanta de forte a celor doua coalitii aflate in lupta. Dupa eliberarea teritoriului, Romania a participat alaturi de armata sovietica la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei si a unor zone din Austria, punand la dispozitia Natiunilor Unite peste un milion de soldati romani.
Desi armata romana a platit tribut greu de sange in lupta impotriva Germaniei, Conferinta de pace de la Paris (1946-1947) nu a recunoscut Romaniei statutul de tara cobeligeranta, tratand-o ca pe o invinsa. Potrivit intelegerii dintre marile puteri – statele aliate, Uniunea Sovietica, Marea Britanie-Romania, impreuna cu celelalte tari din centrul si sud-estul Europei intra in zona de influenta sovietica.

Septembrie 1939- august 1946
Al Doilea Rrazboi Mondial a inceput in septembrie 1939 cu invazia Poloniei de catre trupele germane si care a continuat cu intrarea in razboi a Romaniei, Regatului Unit, Frantei, Italiei, URSS, Japoniei, Statelor Unite si a altor tari europene si nu numai. S-a terminat in Europa pe 8 mai 1945 cu capitularea celui de-al Treilea Reich si in zona Pacificului pe 15 august din anul urmator cu infrangerea Japoniei, care a rezistat putine zile dupa cele doua bombardamente atomice de la Hiroshima si Nagasaki. Dupa o scurta perioada de neutralitate, Romania s-a alaturat Puterilor Centrale in iunie 1941, in timpul guvernarii lui Ion Antonescu. O lovitura de stat din 1944 condusa de Regele Mihai a oprit dictatura lui Antonescu si a adus Romania de partea Aliatilor.

Dictatul de la Viena
U.R.S.S. prezinta la 26 iunie 1940 un ultimatum Romaniei prin care cerea Basarabia si Bucovina de Nord. Fara sprijin extern, Romania accepta ultimatumul. La 30 august 1940 prin Dictatul de la Viena, nordul Transilvaniei (43.500 km) era cedat Ungariei sub presiunea Germaniei si Italiei, iar la 7 septembrie 1940 prin Tratatul de la Craiova, Bulgaria lua sudul Dobrogei. In 74 de zile Romania pierdea 101.129km2 si 6.821.007 de locuitori.